Liviu Gherghin a pierdut lupta cu Covid-19, dar și-a câștigat locul în inimile noastre

Rar am văzut o mobilizare atât de mare din partea oamenilor Văii Jiului așa cum am întâlnit, în această săptămână, sute de oameni care au sărit în sprijinul lui Liviu Gherghin, atunci când au aflat că acesta a fost doborât de virusul nemilos al acestui secol și are nevoie de transfuzii sanguine pentru a putea trece peste această boală. Din nefericire, toată această mobilizare nu l-a putut ajuta pe Liviu Gherghin să rămână alături de comunitatea pe care a iubit-o și a slujit-o cu responsabilitate, cu generozitate, uneori chiar cu patimă. Dumnezeu a vrut ca un om bun, în adevăratul sens al cuvântului, așa cum a fost Liviu Gherghin, să i se alăture în Împărăția Cerurilor.

Liviu Gherghin ne-a părăsit vineri, 30 octombrie 2020, într-o zi care precede ”Ziua Tuturor Sfinților”, departe de toți cei care l-au cunoscut și apreciat, undeva, într-un spital din nordul țării, unde se mai găsise și pentru el un loc la terapie intensivă în toată nebunia aceasta cu virusul ucigaș.

Cei mai mulți oameni ai Văii Jiului l-au cunoscut pe Liviu Gherghin prin prisma activității sale profesionale, aceea de notar public, demn urmaș al tatălui său în această activitate, căutând de fiecare dată să vină în sprijinul celor care aveau nevoie de servicii notariale. Mulți însă, au avut șansa și bucuria de a-l cunoaște pe Liviu Gherghin din postura sa de om cu adevărat implicat în viața cetății, de om pasionat de tot ceea ce înseamnă ”belle-arte” sau chiar în postura de prieten devotat. Iar cei care l-au cunoscut astfel de Liviu Gherghin știu cât de prețioasă era prezența lui în rândul nostru, în rândul întregii comunități și poate tocmai de aceea, pierderea lui este una care nu doar șochează, ci întristează atât de mulți oameni. Noi, cei care-l cunoaștem, eram obișnuiți să-l întâlnim pe acest distins intelectual peste tot unde se întâmpla ceva memorabil: la expoziții, în sălile de spectacol, în biserici sau în pelerinaje cu relevanță istorică și patriotică, la evenimentele publice majore sau, pur și simplu, la cafenea. Liviu era prezent peste tot unde era… viață ! Pentru că Liviu Gherghin era el însuși un om plin de viață !

Fără îndoială, multora dintre noi ne va fi mai greu fără prezența în preajma noastră a acestui om de o vitalitate impresionantă, de o prietenie sinceră și de o sinceritate absolută. Vom învăța însă să-l prețuim pe Liviu Gherghin prin ceea ce a lăsat în urma sa, vom prețui memoria unui om demn, a unui om corect, a unui om sincer, a unui om sensibil, a unui om cult, a unui mare patriot, iubitor de neam și țară. Vom prețui, în esență, un OM în cel mai relevant sens al cuvântului. De aceea nu ne vom lua rămas bun de la Liviu, pentru că știm că, indiferent ce misiune îi va da Dumnezeu în Împărăția Sa, Liviu Gherghin va rămâne pe mai departe lângă noi, călăuzindu-ne pașii către acea lume în care, așa cum deseori spunea, cel mai important sentiment este prietenia și omenia !

Veșnică amintire, Liviu Gherghin !