Se sting luminile în Vale / O poezie de Mirela Cocheci

Home Cultură Se sting luminile în Vale / O poezie de Mirela Cocheci
Se sting luminile în Vale / O poezie de Mirela Cocheci

Se lasă-o ceață cenușie

Pe Valea Jiului pustie,

Copiii i-au plecat departe,

În lumi cu visele deșarte.

 

Și încă-o zi tăcută trece,

Iar Valea-i rece, tot mai rece…

Și a rămas doar amintirea

Când înflorea toată simțirea.

 

Când forfotea de voioșie,

Când toată Valea era vie,

Când munții care „aur poartă”

I-au făurit în ei o soartă.

 

Se lasă ceață și-ntuneric

Și mă cuprinde-un ger siberic…

Se sting luminile în Vale,

Miroase-a frig, miroase-a jale…