Am hrănit cuvintele / O poezie de Dorel Neamțu

Home Cultură Am hrănit cuvintele / O poezie de Dorel Neamțu
Am hrănit cuvintele / O poezie de Dorel Neamțu

Am hrănit cuvintele

Miresele, sfintele

Cu lumina din altar

Ce ne este nouă dar

Aprinsă din al tău har

Am purtat cuvintele

Printre doruri, scumpele

Fiecare în oglinzi

Tu, mâinile să le întinzi

Și IUBIREA s-o cuprinzi

 

Am cântat cuvintele

Dulcile, șoptitele

Pe o ramură de nuc

După ce -a cântat un cuc

Și-n alt codru iar mă duc

Am sfințit cuvintele

Cum face părintele

Când se-apleacă la pământ

Să-l sărute ca pe-un sfânt

Pe copilul din mormânt

 

Am trimis cuvintele

Pe la toate doinele

Să le cânte din fuior

Doina cea mai doină -dor

Pentru inimi care dor

Am culcat cuvintele

Pe la mănăstirile

Care noaptea-n rugăciuni

Mai aprind la cer tăciuni

Din scântei și plecăciuni

 

Am furat cuvintele

Pentru jurămintele

Ca să-ți aprind stelele

Peste sărutările

Ce aprind inimile

Și sărut cuvintele

Miresele, sfintele

Și pe crucea ta de foc

Ca să ard din loc in loc

Cu-al tău dor de busuioc.