Un scurt bilanț al activității fostului director general Cristian Roșu, câteva angajamente asumate de noul director general Eusebiu Durbacă, o strângere de mână și o promisiune comună privind o mai atentă comunicare publică, au fost elementele centrale ale predării-primirii de mandat la conducerea CEVJ.
Într-un succint bilanț al celor 4 ani de mandat ca administrator special al CEH și, mai apoi, de director general interimar al CEVJ, Cristian Roșu a trecut în revistă problemele cu care s-a confruntat în perioada în care, pe de o parte, a avut misiunea de a găsi soluții, uneori imposibile, pentru ca CEH să nu ajungă din insolvență în faliment, pentru ca angajații să-și poată lua salariile și, pe de altă parte, de misiunea și mai dificilă de construire, pas cu pas, a noului Coimplex Energetic Valea Jiului. ”Au fost ani foarte, foarte grei. Au fost numeroase provocări, sincope, incertitudini și o muncă susținută, de multe ori desfășurată zi-lumină. Am avut însă de partea mea oameni care m-au susținut în toată această muncă, de la colegii din cadrul CEH și până la echipa din Ministerul Energiei, atât pe perioada în care ministru a fost domnul Virgil Popescu, împreună cu care am făcut primii pași pentru construcția CEVJ, dar și în perioada de când la minister a venit domnul Sebastian Burduja, împreună cu care am pus în funcțiune noul complex”, a declarat Cristian Roșu.
Acesta a precizat că, la data de 6 noiembrie 2023, mandatul său în calitate de director general al CEH s-a încheiat și i-a solicitat ministrului Energiei ca acest mandat să înceteze de drept. Cristian Roșu rămâne însă în echipa de conducere a CEVJ, în calitate de membru al noului Consiliu de Administrație.
Pentru noul director general, ing. Eusebiu Durbacă, acceptarea misiunii de a conduce noul Complex Energetic Valea Jiului vine și cu un plan ambițios de management, acesta propunându-și nu doar să revitalizeze, pe termen scurt, activitățile din sectorul minier, ci și să identifice și să implementeze, cu sprijinul Ministerului Energiei, noi proiecte de investiții care să asigure premise pentru funcționarea CEVJ și după anul 2032. ”În acest moment, minele din Valea Jiului dau undeva la 400 de tone de cărbune. Mult prea puțin pentru a putea asigura necesarul pentru termocentrala Paroșeni, care este de 2000 de tone. Sigur că ne propunem să creștem și producția, dar asta în măsura în care avem bani și pentru unele investiții și mai ales fără a pune în pericol siguranța oamenilor. Eu am însă și un alt plan și anume acela de a stoca, pentru o perioadă de timp cărbunele în depozitele de la termocentrală, în așa fel încât atunci când pornim instalațiilor de acolo, să putem funcționa cel puțin 5 zile, să profităm de un preț bun pentru energia produsă și să facem niște bani”, spune Eusebiu Durbacă.
În altă ordine de idei, având garantate prin ajutorul de stat acordat de Guvern salariile pentru angajați dar și fonduri pentru investiții necesare în asigurarea exploatărilor miniere care urmează să fie închise, precum și acces la finanțări europene și un interes crescut pentru investitorii privați, conducerea CEVJ a demarat o serie de discuții în vederea idenificării unor soluții și oportunități pentru a asigura, prin investiții inovative, o perspectivă de funcționare a complexului și după anul 2032. ”Am semnat un Acord-cadru de cooperare pentru a explora aplicarea tehnologiei inovatoare de stocare a energiei Green Gravity în șaptesprezece (17) puțuri de mină din cele patru (4) exploatări miniere din Valea Jiului din România, după încetarea exploatării cărbunelui. Suntem încântați să ne asociem cu Green Gravity, o companie de talie mondială în domeniul energiei curate. Acest proiect face parte din strategia noastră de diversificare a portofoliului energetic și de explorare a unor noi oportunități de creare de valoare din activele noastre de cărbune. Credem că stocarea gravitațională a energiei este o abordare inovatoare a tranziției energetice și ne angajăm să contribuim la tranziția energetică și la redresarea ecologică a României și a Europei”, a declarat Eusebiu Durbacă.
Directorul general al CEVJ spune că se află în studiu și alte soluții de diversificare a activităților de producție energetică, de la cele obținute prin arderea de peleți la termocentrala Paroșeni până la montarea de panouri solare sau finalizarea hidrocentralei de pe Baleia.