Curaj și iubire întru Hristos

Privesc viața Sfinților Mucenici Adrian și Natalia ( pomeniți în calendarul ortodox pe 26 august) și simt cum inima îmi este aprinsă de un curaj care nu vine din puterea omenească, ci din harul lui Dumnezeu. Adrian avea doar 28 de ani când și-a dat sufletul pentru Hristos, iar Natalia, soția lui, nu i-a fost doar sprijin, ci o adevărată lumină, călăuzindu-l prin dragostea ei smerită și statornică.

Îmi amintesc cât de ușor este să mă tem, să mă ascund sau să aleg calea comodă, dar acești sfinți mi-ar șopti: „Curajul adevărat se arată atunci când stai neclintit pentru adevăr și iubire, chiar când prețul pare prea mare.” Adrian a ales să-și scrie numele alături de cei ce credeau în Hristos, iar Natalia a ales să nu-i lase frica să umbrească credința lor. Prin gesturile lor, înțeleg că faptele credinței vorbesc mai puternic decât orice cuvinte și că dragostea adevărată se dovedește prin statornicie și curaj.

Biblia spune: „Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot să-l ucidă; temeţi-vă mai curând de acela care poate şi sufletul şi trupul să le piardă în gheena.” (Matei 10:28). Adrian și Natalia au trăit această încredere, știind că nimic din ce se întâmplă în lume nu poate atinge sufletul care se dă lui Dumnezeu. Și tot Scriptura ne amintește: „Fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate, că a lor este împărăţia cerurilor.” (Matei 5:10).

Astăzi, mă rog ca exemplul lor să mă învețe să iubesc curajos și să aleg mereu adevărul lui Dumnezeu, chiar când drumul este greu. Să nu fug de încercări, să nu las frica să decidă pentru mine, ci să rămân statornic în credință și să fiu sprijin pentru cei dragi, așa cum Natalia i-a fost lui Adrian.

Mă rog să am puterea de a mă ridica în fiecare zi pentru ceea ce este drept și sfânt, să las faptele mele să vorbească despre credința mea și să înțeleg că iubirea adevărată nu cunoaște compromisuri. Astfel, prin curajul și statornicia lor, Sfinții Mucenici mă învață că fiecare alegere pentru Dumnezeu este o mărturie vie, care rămâne chiar și după ce lumea uită cuvintele.