Author: Micuțiu Sorin (Micuțiu Sorin)

Îl întâlnesc prima dată lângă Moise. Dumnezeu îl trimite alături de fratele său pentru că știe că Moise ezită, iar Aaron poate exprima ceea ce celălalt nu poate rosti. Îl văd în Egipt, în fața lui Faraon, lovind pământul cu toiagul. Îl văd în pustie, ținând brațele lui Moise ridicate atunci când poporul nu mai...

Mă întorc în timp și o întâlnesc pe Cosana Vinca, „A lu’ Chici”. O femeie simplă din Ținutul Pădurenilor, numită „Tezaur uman viu” în 2021. Nu o găsesc pe o scenă, ci pe câmp, cu vacile la pășunat. Acolo cântă. Acolo își țese viața. A crescut într-o casă în care cântecul era firesc: tatăl ei...

Mă opresc în fața lui altfel decât m-am obișnuit. Ion Luca Caragiale. Născut în 1852, într-un sat de lângă Ploiești. Copil vioi, neliniștit, greu de ținut în frâu. Crescut între oameni de teatru, atras devreme de scenă, de cuvânt, de oameni. Îl văd printre oameni, în redacții, în teatre, în cafenele. Îl văd scriind, ironizând,...

Mă opresc în fața ei. Sfânta Muceniță Paula. Tânără, născută din părinți credincioși, crescută în dragostea lui Hristos. Își alege încă din tinerețe direcția: își păstrează fecioria pentru Mirele Cel fără de moarte. Rămâne devreme fără părinți. Rămâne și cu avere. Dar nu o păstrează pentru sine. O văd în Nicomidia, mergând spre temnițe. Plătește...

Mă uit la începutul lui și nu e deloc simplu. Un copil condamnat de la naștere, într-un popor asuprit. Salvat din apă. Crescut în casa faraonului. Între două lumi – nici egiptean, nici pe deplin al poporului lui. Are educație, poziție, șansă. Dar în el arde altceva. Într-o zi vede nedreptatea – și reacționează. Lovește....

Mă opresc în fața lui într-un moment care nu are nimic spectaculos. Nu stadion, nu tribună, nu victorie. Doar un om într-un scaun cu rotile, după o zi din 2011 în care, la un simplu duel, viața lui s-a rupt în două. Un gât lovit. O măduvă atinsă. O clipă – și totul s-a oprit....

Octavian Goga (n. 21 martie 1881, Rășinari – d. 7 mai 1938, Ciucea) rămâne una dintre figurile puternice și controversate ale culturii și istoriei românești: poet, publicist, academician și om politic, ajuns chiar prim-ministru al României pentru o scurtă perioadă (29 decembrie 1937 – 10 februarie 1938). Deși nu a avut copii biologici, împreună cu...

Îl văd venind din pustie. Format în tăcere. Crescut în rugăciune. Isaachie Mărturisitorul este prăznuit în fiecare an la 30 mai. A trăit în veacul al IV-lea, în părțile Răsăritului, unde s-a făcut călugăr și a dus o viață aspră, asemenea prorocului Ilie – în post, în liniște, în luptă cu sine. Dar când Biserica...

În Dumbrava Sibiului, la mormântul Părintelui Iosif Trifa (1888–1938), Rusaliile sunt mai mult decât o sărbătoare. O mare de oameni, veniți din toate colțurile țării și din afara ei, se adună aici ca într-un pelerinaj de suflet. În fiecare an, două date îi adună: 12 februarie, ziua trecerii lui la Domnul și Rusaliile – ziua...

Îl văd între frați. Nu este întâiul născut. Nu este cel ales „din drept”. Dar devine cel care conduce. Iuda este al patrulea fiu al lui Iacob și al Lea. Numele lui se naște dintr-o mulțumire: „Acum voi lăuda pe Domnul!” – Cartea Genezei 29,35 „Și iarăși a zămislit și a mai născut un fiu...

Îl văd în satul Feregi, în Ținutul Pădurenilor. A început la 15 ani, învățând de la tatăl lui. Cu mâna nesigură, încercând să încrusteze o sâncea. De acolo… nu s-a mai oprit. Peste 40 de ani în lemn și fier. Rotărie, roți, unelte, foc – lucruri care nu mai au răbdare în lumea de azi....

Îl văd tăcut încă de la început. Născut în Lancrăm, copilul care nu vorbea – și totuși avea în el o lume întreagă. A trecut prin teologie, prin filozofie, prin diplomație. A ajuns profesor, dar nu doar atât – a devenit un fel de punte între cer și cuvânt. A scris despre mister, dar nu...

Este pomenit pe 26 mai, dar viața lui abia se vede în câteva rânduri. Unul dintre cei 70 de apostoli. Ucenic și slujitor al Sf. Ap. Pavel. Omul la care au rămas un felon și niște cărți. Cel care ducea scrisori, nu discursuri. A fost pus episcop în Veria și a propovăduit și în Creta....

Îl văd copilul preferat, purtând haina aceea care i-a atras ura. Visătorul care a spus adevărul prea devreme. Apoi groapa. Apoi drumul spre Egipt, vândut ca un lucru. În casa lui Putifar – credincios în lucruri mici. În ispită – curat. În închisoare – uitat. Și totuși, acolo în uitare, Dumnezeu îl crește în tăcere....

Au început în anii în care totul era nesigur, în 1991, când lumea abia se trezea din confuzie, și au pus temelie după temelie unei catedrale. El, cu planurile în mână și cu lemnul în palme, lucrând cot la cot cu muncitorii. Ea, în spate și în față deopotrivă – mamă a cinci copii și...

Mă opresc în fața unui copil care nu a avut copilărie obișnuită. George Enescu. Născut într-o familie care îl iubea atât de mult, încât teama de a-l pierde i-a înconjurat din prima clipă. Înaintea lui, mama pierduse mulți copii. Așa că pe el l-a crescut într-o grijă aproape continuă, o protecție totală, aproape sufocantă. Nu...

Astăzi, 22 mai, în calendarul Bisericii este pomenit Sfântul Mucenic Vasilisc. Un tânăr din satul Humialon, trăind în vremea împăratului Maximian, într-o lume în care credința se plătea cu viața. Nepot al Sfântului Mare Mucenic Teodor Tiron, dar chemat să-și ducă propria luptă. A fost ostaș, apoi prizonier. Împreună cu alți mărturisitori ai lui Hristos,...

Mă întorc în casa lui Laban, unde Lea ajunge soția lui Iacov nu prin alegere, ci prin înșelare. Iacov muncește șapte ani pentru Rahela, femeia pe care o iubește din prima clipă. Dar în noaptea nunții, în locul Rahelei este adusă Lea. Dimineața, adevărul iese la lumină. Dar căsătoria nu mai poate fi anulată. Pentru...

Astăzi mă opresc în fața unui om din zilele noastre care a dus un drum greu până la capăt – Valentin Perduș. Copil abandonat încă de la naștere, crescut în casa de copii din Bușteni, într-un mediu pe care el însuși îl descria ca fiind o luptă zilnică pentru supraviețuire. A cunoscut lipsa, instabilitatea, respingerea....

Mă opresc în fața unui om care nu încape ușor în cuvinte. Nicolae Iorga. Născut la Botoșani, în 1871, într-o copilărie marcată de sărăcie și pierderea tatălui de timpuriu. Un copil care muncea, învăța, traducea, scria – ca să susțină o familie care abia se ținea la suprafață. La 13 ani publică deja articole. La...

Într-o seară încărcată de emoție și lumină, lansarea volumului „Transilvania într-o singură casă” a adunat laolaltă oameni ai locului, profesori, medici, prieteni, foști elevi și iubitori de cultură. Acest articol a fost realizat în colaborare cu doamna Elena Indrei, cea care a prezentat evenimentul și a dat glas, cu sensibilitate și echilibru, fiecărui moment al...

Astăzi, 18 mai, zi în care Biserica o pomenește pe Sfânta Muceniță Hristina, mă opresc în gând în Lampsac, în secolul al III-lea, pe vremea împăratului Deciu. O fată de doar 16 ani. Frumoasă. Tânără. Cu viața înainte. Și totuși, prinsă într-o lume în care credința nu era acceptată, ci pedepsită. Este arestată, întrebată cine...

Mă întorc la o fântână, în Haran. E liniște, dar în liniștea asta începe o poveste care nu va fi deloc liniștită. Rahela. Iubită. Aleasă. Dorită. Și totuși… lipsită de ceea ce conta cel mai mult pentru ea. Iacob o iubește. Pentru ea muncește 14 ani. Pentru ea rabdă. Și totuși, ea rămâne fără copii....

Mă așez, în gând, într-o casă din Lupeni, județul Hunedoara. Am ajuns aici citind despre el – o întâlnire simplă, dar care nu te lasă la fel. A fost doar un tânăr când a ajuns pe front, în cel de-al Doilea Război Mondial. A văzut suferință, pierderi, momente care nu trec niciodată cu adevărat. Iar...

Mă întorc, pentru o clipă, la 24 ianuarie 1859 și încerc să-mi imaginez nu doar evenimentul, ci omul din spatele lui: Alexandru Ioan Cuza. Îl văd nu doar în hainele domnești, ci și în hainele simple, amestecat printre oameni, așa cum îl descrie povestirea lui Dumitru Almaș. Un domnitor care coboară din rang, ca să...

Mă opresc în fața Sfântului Isidor din Hios și simt imediat că nu e vorba despre un om „excepțional” în sensul lumii, ci despre un om rămas întreg în mijlocul lumii, suferinței și prigoanei. Viețile Sfinților îl așază în timpul împăratului Deciu (sec. III), într-un context în care credința nu era o opțiune privată, ci...

Mă opresc în fața lui Iacov și simt că nu mă uit la o viață liniară, ci la o istorie de transformări repetate. Încă de la început, el trăiește în tensiune cu fratele său Esau (Gen. 25:19-34), într-o rivalitate care nu începe în el, dar ajunge să îl definească. Iar momentul în care primește binecuvântarea...

Mă uit la d-na Lucia Cerghizan și îmi vine greu să o așez doar într-o perioadă a timpului. A început să salveze soldaţi la numai 13 ani. Născută în 1926 în Buzău, într-o familie numeroasă, cu zece copii, Lucia Cerghizan a ajuns asistentă medicală după ce şi-a urmat sora mai mare la Constanţa. Părinţii o...

Îl privesc pe Nicolae Bălcescu nu doar în focul revoluției, ci în liniștea dureroasă a sfârșitului lui. Acolo unde, de obicei, oamenii încetinesc, el pare că se aprinde și mai tare. Îl văd deja slăbit, fără speranță reală de vindecare, dar lucrând cu o intensitate care nu mai ține de ambiție, ci de o formă...

Mă apropii în tăcere de Sf. Iacob Putneanul, prăznuit în calendarul ortodox pe data de 10 mai. Intră în monahism la 12 ani. Apoi urcă rapid: preot, egumen, episcop, mitropolit. Dar nu viteza mă lovește, ci felul în care fiecare treaptă devine responsabilitate, nu poziție. Eu, când urc puțin, încep să mă gândesc la mine....

Îl privesc pe Esau nu ca pe o poveste izolată, ci ca pe un fir întreg de viață care începe înainte de alegerea lui și continuă după ea. Încă dinainte de naștere, el nu a fost „singur”. A fost împreună cu Iacov. Gemeni, dar deja rivali. Nu au apucat să învețe pacea, pentru că tensiunea...

Îl privesc pe Avram Iancu din Petroșani, un om obișnuit în aparență: bibliotecar de profesie, dar transformat de alegerea lui într-un sportiv de anduranță extremă. Nu vine dintr-o lume a privilegiilor sportive, ci dintr-o lume a disciplinei tăcute și a muncii constante. Îl văd în ape reci, în curenți puternici, în distanțe care par mai...

Îl văd pe Avram Iancu în mijlocul Munților Apuseni, în secolul al XIX-lea, într-o lume în care românii sunt adesea fără drepturi, fără glas politic și fără siguranța demnității lor. Este tânăr, format la școli grele, dar mai ales format de realitatea satelor sale. Nu privește lumea din cărți, ci din suferință, din nedreptate, din...

„Cum am primit cele bune din mâna Domnului, oare pe cele rele să nu le suferim?” Îl întâlnesc pe Iov în mijlocul prăbușirii totale. Dintr-un om bogat și așezat, devine un om golit de tot ce îl susținea: avere, copii, sănătate, statut. Trăiește în Arabia, din neamul lui Avraam, dar parcă nu mai are nimic...

„Două neamuri sunt în sânul tău…” O întâlnesc pe Rebeca în Geneza 24, la fântână, unde devine soția lui Isaac. Ea vine să scoată apă. Un străin îi cere să bea. Și ea nu doar că oferă apă, ci adapă și cămilele. Un gest obișnuit, dar făcut cu o disponibilitate neobișnuită. Eu calculez uneori cât...

Îl întâlnesc pe munte, în Retezat, în locurile aspre ale județului Hunedoara. Ovidiu Bodean, salvamontist hunedorean, de peste zeci de ani urcă acolo unde alții nu mai pot sau nu mai vor. Nu impresionează prin aparență, ci prin ceea ce duce – efort, disciplină și o decizie repetată: să fie acolo pentru cel căzut. Știe...

Nu am Scriptura în față, ci munții. Îl văd pe Crișan rătăcind prin Apuseni, deghizat, obosit, urmărit. Horea și Cloșca sunt deja prinși. El încă merge. Încă încearcă. Știe că cercul se strânge. Și totuși nu se oprește. Eu, în locul lui, aș fi căutat o ieșire mai sigură. Un loc unde să mă ascund...

„Nu sunt nimic aceste munci…” Îi văd în casa stăpânului lor, robi, printre idoli, printre mese pline de jertfe străine. Nu fug. Nu protestează. Rămân acolo unde au fost puși – dar nu se amestecă. Asta mă oprește. Eu confund adesea liniștea cu compromisul. Ei trăiesc în mijlocul întunericului fără să devină parte din el....

Îl privesc pe Isaac urcând muntele Moria, lângă tatăl lui. Poartă lemnele pentru jertfă, fără să știe că el este jertfa. Întreabă simplu unde este mielul, iar răspunsul îl lasă suspendat între teamă și încredere. Nu văd împotrivire. Nu văd fugă. Mă așez lângă el și îmi dau seama cât de departe sunt de liniștea...

Îl privesc pe Böjte Csaba (n. 24 ianuarie 1959, Cluj, România), călugăr franciscan, scriitor și activist social, de la Mănăstirea Franciscană din Deva, cunoscut în toată lumea pentru lucrarea sa printre copiii abandonați. Viața lui a fost marcată de suferință încă din copilărie: tatăl său a fost întemnițat în perioada regimului comunist, iar la scurt...

Îl văd pe Cloșca nu ca pe un nume dintr-o lecție de istorie, ci ca pe un om viu, din pământul Apusenilor. Iobag al statului, ca și Horea, mic de statură, dar cu o minte atentă și o inimă curajoasă. Locuia în Cărpiniș, aproape de Abrud, într-o casă care încă mai stă mărturie pe o...

Îi privesc pe cei trei mucenici: Maxim, Dadas și Cvintilian. Oameni simpli, prinși într-un imperiu care cerea închinare forțată. Se află în Ozovia, apoi în Dorostol, legați, judecați, batjocoriți. Li se cere doar un gest: să renunțe la Hristos. Dar ei aleg altceva – liniștea unei conștiințe care nu se vinde. Împărații vremii, Dioclețian și...

Între 19 și 24 aprilie 2026, la Deva, expoziția „Moștenire de suflet – Tradiții care ne leagă de rădăcini” a devenit o veritabilă lecție de identitate, aducând în fața publicului tezaurul viu al satului românesc. Deschisă în seara de 19 aprilie, la Sala „Liviu Oros”, odată cu lansarea noii ediții a monografiei satului Vărmaga, semnată...

Astăzi mă opresc în fața unui om din zilele noastre, Andrei Tudor, pompier. Îl văd în mijlocul unei lumi care fuge din fața focului, iar el aleargă spre foc. În explozia de la Crevedia, acolo unde totul devenise haos și teamă, el nu s-a retras. A mers spre colegii lui, spre cei răniți, spre „a...

„Mare căpitan și împărat o fost Horea!” – Avram Iancu „Nalţi suntem noi munţii-zise-un vechi Carpat / Dar el e mai mare, că ni-i împărat.”   –  Mihai Eminescu  Mă opresc astăzi în fața unui om din istorie, Horea, „Crăișorul Munților”, cel care a condus Răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan. Nu îl privesc doar ca...

Mă întorc în Transilvania secolelor XVII–XVIII, acolo unde credința nu era doar moștenită, ci apărată cu prețul vieții liniștite. Îi întâlnesc pe Sfinții Ierarhi Mărturisitori Ilie Iorest, Simion Ștefan, Sava Brancovici și Iosif din Maramureș, pomeniți la 24 aprilie – patru chipuri, dar aceeași lucrare: păstrarea dreptei credințe în fața presiunilor vremii. Ilie Iorest vine...

Mă întorc în Sfânta Scriptură și îl întâlnesc pe Lot, nepotul lui Avraam. Un om drept, dar așezat într-un loc nedrept – Sodoma. Trăiește acolo, dar nu aparține acelui loc. Scriptura spune că sufletul lui se chinuia zi de zi văzând răul din jur. Și totuși, într-o seară, îl văd ridicându-se în grabă, alergând spre...

Nu mă mai întorc departe în timp. Rămân aici, în zilele mele. Într-un sat din județul Bacău, la capăt de lume, o întâlnesc pe Alina. Nouă copii, fără soț, fără siguranță, fără un „mâine” clar. Trăiesc într-o casă care nu e a lor, cu amenințarea că pot fi dați afară oricând. Povestea ei poate fi...