Creațiile aforistice ale lui Valeriu Butulescu se bucură, în continuare, de interes și apreciere pe tot cuprinsul Pământului. De peste Ocean, din Canada, vin câteva elegante considerații semnate de Ludewic Mac Kwin De Davy, pe care le consemnăm, în traducere, pentru cititorii noștri.

Emil Michel Cioran spunea în „ Écartèlement»: ”: în aforism, mai mult decât în poezie, cuvântul este zeu”.

În acest sens, Valeriu Butulescu, în „Fragmentarium”, o colecție de aforisme tulburătoare, transformă cu o forță formidabilă cuvinte care – în uzul comun – au fost acoperite de o banalitate fadă. Autorul merge la miezul problemei, îndepărtând cu un talent extraordinar superficialitățile greoaie, înfloriturile stilistice și artificiile întâlnite în operele altora, pe cât de pedante, pe atât de disperate. Aforismele sale sunt construite pe o idee  nepretenţioasă, dar profundă şi complexă, studiată, pasionată și în cele din urmă abandonată: timpul.

Întrebarea ridicată de această operă, construită pe o claritate riguroasă și un fel de abordare intuitivă, privește timpul – nu în sens filosofic sau excesiv de intelectual, ci în sensul de timp observațional, observație contemplativă într-un mod meditativ, timpul ca flux, un flux fatalist într-un sens care nu este unul de abandon, ci de luciditate, timp trecător care mătură totul. După el, supraviețuiesc doar înțelepciunile nepieritoare pe care le redescoperim în fiecare zi și le uităm în același ritm.

De la observarea transformărilor sociale la strănuturile ideologice, trecând prin portretizarea ingenios caustică a obiceiurilor, opera lui Valeriu Butulescu este o cronică înșelător de sinceră din care se desprinde o indignare puternică, controlată, la sfârșitul fiecărei propoziții, efectul său principal fiind obligația de a schimba perspectiva.

Valeriu Butulescu observă trecerea timpului, încercând să-i surprindă esența. Este periculoasă, extrem de improbabilă.

Dar poetul este mânat de utopie și modelat de oniric, motiv pentru care excelează în arta sa. Nimeni altul nu poate descrie inefabilul cu o asemenea virtuozitate, plasându-se în condițiile riscante ale unei călătorii în intrinsec, substanțial și existențial. Poetul aparține acelei specii de scriitori care traduc imposibilul în cuvinte, sunete și imagini.

Valeriu Butulescu este un poet care experimentează cu aforismul, o pretenție vauvenarguesiană, rafinat în precizia formulei și înțelegerea ideii, produse ale întâlnirii dintre cuvânt și gândire. La Valeriu Butulescu, totul este acolo. Iar „Fragmentarium”, această caligrafie a timpului, a capriciilor sale, a rupturilor, a exploziilor şi a speranțelor, a rătăcirilor oamenilor săi și a paradoxurilor lor, este o operă în care cuvântul este definitiv divin.

Ludewic Mac Kwin De Davy

https://50nuancesdedave.wordpress.com/tag/valeriu-butulescu/