Din motive care au rămas până în ziua de astăzi neelucidate, majoritatea cetăţilor dacice, în special cele din zona capitalei Sarmizegetusa Regia, au fost complet distruse, doar câteva fragmente ale zidurilor din piatră ale acestora mai amintind despre străvechile aşezăminte ale dacilor. Desigur că pentru cercetători, ca şi pentru turişti sau localnici deopotrivă, dorinţa de a “vedea” imaginea vechilor aşezări ale “celui mai viteaz popor dintre traci” este mai mult decât o simplă curiozitate.
La doi paşi de porţile dinspre Nord ale Văii Jiului, cu mai bine de 2000 de ani în urmă străjuia semeaţă, cetatea dacică de la Băniţa. Cetatea dacică de la Băniţa este una dintre cele şase fortăreţe dacice din Munţii Orăştiei care fac parte din patrimoniul universal al UNESCO. Potrivit izvoarelor istorice, această cetate datează din timpul lui Burebista, dar ea a fost locuită şi extinsă şi sub regele Decebal. La fel ca toate celelalte cetăţi dacice din Munţii Orăştiei, şi cetatea de la Băniţa a fost distrusă în timpul războaielor daco-romane din primele secole ale noii Ere. Turnul cetăţii a fost zidit pe un platou special amenajat, având dimensiunile unui dreptunghi de 38x20m. Pentru construcţie au fost aduse pietre din zona Sântămăria Orlea – Haţeg, cioplite special pentru zidire. Nu se cunoaşte ce înălţime a avut acest turn de cetate. O mulţime din blocurile de piatră ale cetăţii au fost utilizate la construcţia liniei ferate Simeria-Petroşani (între anii 1868-1870) sau la zidirea unui tunel şi consolidarea unui pod peste pârâul Băniţa. Multe pietre din zidaria turnului au ajuns şi în fundaţiile unor case ale localnicilor.
Acoperită azi de o vegetaţie variată – arbuşti, mesteceni, fagi, ferigă, diferite ierburi – stânca asigură urcuşul spre cetate doar pe o singură latură: cea nord-vestică. Arheologii au descoperit aici un tezaur format din imitaţii de tetradrahme thasiene, o monedă romană republicană, dar şi o brăţară dacică de argint şi unelte care demonstrează existenţa unor ateliere pentru prelucrarea bronzului.
Odată cu preluarea în administrare a patrimoniului UNESCO al cetăților dacice din județul Hunedoara, Consiliul județean a căutat soluții pentru a pune în valoare toate cele 6 cetăți dacice din Munții Orăștiei, inclusiv cetatea de la Bănița. Acest lucru va fi, din fericire, posibil începând cu data de 1 august 2026 când se deschide oficial traseul tematic „Cetatea Bănița”.
În acest scop, Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, în parteneriat cu Primăria comunei Bănița, Parcul Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina, Regia Națională a Pădurilor Romsilva și Serviciul Public Județean Salvamont au amenajat și au pus la dispoziția publicului traseul tematic „Cetatea Bănița”, realizat pentru a facilita orientarea vizitatorilor și pentru a oferi informații utile privind parcurgerea traseului și recomandările necesare unei vizite în siguranță. Traseul are o lungime de 0,57 km, un timp estimat de parcurgere de aproximativ 40 de minute (dus), o diferență de nivel de 104 m și un grad de dificultate mediu. Accesul către cetate presupune traversarea Cheilor Băniței și continuarea traseului prin pădure, pe un drum în pantă.
