Uneori, în viața unui artist, vine un moment în care pânza se lărgește dincolo de marginile șasiului. Nu mai cuprinde doar culori, forme și propriile neliniști, ci oameni, idei, proiecte, destine artistice și responsabilitatea de a face loc creației celorlalți.
Pentru artistul plastic Robert Humel, un asemenea moment pare să fi venit acum. În aceste zile, el a fost ales în funcția de președinte al Filialei județene Hunedoara a Uniunii Artiștilor Plastici din România, într-o nouă formulă de conducere din care mai fac parte artiștii Radu Roșian – vicepreședinte și Victor Ioan – membru. O alegere care poate fi anunțată sec, în câteva rânduri.
Dar în spatele unei funcții se află întotdeauna un drum. Iar drumul lui Robert Humel către această responsabilitate trece prin atelier, prin școală, prin galerii, prin Valea Jiului și, mai ales, printr-o prezență constantă în viața culturală hunedoreană.
Robert Humel este cunoscut publicului iubitor de artă din județul Hunedoara nu numai pentru propria creație, ci și pentru consecvența cu care a susținut, de-a lungul timpului, fenomenul artistic.
Pictură, sculptură, grafică, desen – universul său creativ nu s-a lăsat închis într-o singură tehnică. Absolvent al Universității Naționale de Arte din București, artistul originar din Petroșani și-a legat o bună parte a existenței profesionale de locurile în care s-a format ca om și creator. Activitatea sa a rămas strâns conectată cu Valea Jiului și cu județul Hunedoara.
Dar Robert Humel nu este doar omul din fața pânzei. Este și profesor. Iar în prezent este inspector școlar în cadrul Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara, funcție care îi adaugă experienței artistice una instituțională și educațională. Poate tocmai această întâlnire dintre artist, dascăl și omul obișnuit să lucreze cu instituțiile explică firescul cu care apare acum o nouă ipostază: aceea de reprezentant al unei comunități de creatori. Pentru că una este să construiești o operă, și cu totul alta este să contribui la construirea unui spațiu în care operele celorlalți să poată exista, să fie expuse și să ajungă la public.
Legătura lui Robert Humel cu viața artistică a Văii Jiului s-a născut cu aproximativ un sfert de secol în urmă, când în jurul lui și al regretatului profesor și artist Eugen Bencău se forma la Petroșani gruparea artistică „Simeza”, în dorința de a-i aduce împreună pe creatorii Văii Jiului și de a le oferi posibilitatea de a-și prezenta lucrările publicului. Poate că aici trebuie căutată una dintre cheile momentului de astăzi.
Înainte să conducă o filială, Robert Humel a știut ce înseamnă să aduni artiști în jurul unei idei.
Înaintea unei structuri oficiale a existat bucuria simplă de a pune împreună oameni care pictau, sculptau, fotografiau sau desenau.
Anul 2026 a fost unul intens pentru artist. În ianuarie, Robert Humel deschidea anul expozițional al Galeriei de Artă „Corvin” din Hunedoara cu expoziția „Incursiuni în neverosimil”, aducând în fața publicului lucrări de pictură și sculptură. Câteva luni mai târziu, la Petroșani, expoziția „Repere” readucea în atenție creația sa și una dintre temele care îl preocupă profund: trecerea timpului. Artistul vorbea atunci despre neliniștile generate de timpul care trece și de vremurile pe care le trăim. Privite astăzi, cele două titluri aproape că alcătuiesc involuntar o poveste: Incursiuni. Repere. Căutare și orientare. Iar acum, un alt început.
Noua formulă de conducere a UAP Hunedoara îi aduce împreună pe Robert Humel, Radu Roșian și Victor Ioan. Nu sunt nume străine simezelor hunedorene. Cei trei s-au întâlnit de-a lungul timpului în proiecte și expoziții colective, iar Radu Roșian și Victor Ioan sunt prezențe cunoscute în mediul artelor vizuale din județ. Documentele și manifestările culturale ale ultimilor ani îi consemnează împreună în expoziții ale artiștilor hunedoreni. De aici înainte însă, relația dintre ei primește și o altă dimensiune. Nu vor mai fi doar artiști care expun alături. Vor purta împreună răspunderea unei organizații profesionale. Iar aceasta este, poate, una dintre cele mai dificile forme ale creației: să construiești împreună cu personalități puternice, cu viziuni diferite și cu orgolii firești într-o lume în care individualitatea reprezintă însăși materia artei.
Alegerea unui nou președinte nu ar trebui să fie privită doar ca o schimbare de nume într-o organigramă. O filială a Uniunii Artiștilor Plastici poate deveni mult mai mult decât o structură profesională. Poate fi locul în care un artist tânăr întâlnește pentru prima dată publicul. Locul în care un creator consacrat nu este uitat. Locul în care Hunedoara, Deva, Petroșaniul și celelalte comunități ale județului încetează să funcționeze ca insule culturale și încep să construiască împreună. Poate fi spațiul în care o expoziție născută în Valea Jiului ajunge la Deva, de acolo la Hunedoara și, de ce nu, mai departe, dincolo de granițele județului și ale țării. Pentru aceasta însă este nevoie ca o organizație artistică să respire. Să nu trăiască doar între două ședințe. Să nu existe doar prin titulaturi. Să iasă către oameni.
Pentru noul președinte există și o responsabilitate aparte. Robert Humel vine din Petroșani, dintr-o zonă despre care România s-a obișnuit prea mult timp să vorbească aproape exclusiv prin vocabularul minei, al cărbunelui, al restructurărilor și al problemelor sociale. Dar Valea Jiului are și o altă memorie. Are pictori, are sculptori, are fotografi, are poeți și scriitori. Are oameni care au continuat să creeze chiar și atunci când infrastructura culturală a fost săracă, iar distanța până la marile centre artistice părea mult mai mare decât cea înscrisă pe hartă. De aceea, prezența la conducerea UAP Hunedoara a unui artist atât de legat de Petroșani poate reprezenta și o oportunitate: aceea ca Valea Jiului să nu rămână la marginea simezei județene. Nu pentru a fi favorizată, ci pentru a fi văzută.
Experiența din educație poate deveni, la rândul ei, importantă în noua responsabilitate a lui Robert Humel. Un profesor adevărat știe că nu poate cere tuturor elevilor să deseneze aceeași linie. Așa cum un președinte al unei organizații de artiști nu poate și nu trebuie să uniformizeze vocile pe care le reprezintă. Arta trăiește tocmai din diferență, din contradicție, din libertatea fiecăruia de a vedea altfel. Poate că una dintre marile provocări ale noului mandat va fi tocmai aceasta: să transforme diversitatea artiștilor hunedoreni într-o forță comună fără a le diminua individualitatea.
Pânza este încă albă Este prea devreme pentru bilanțuri. O alegere nu reprezintă o operă încheiată, ci doar momentul în care pânza este așezată pe șevalet. De acum înainte vor conta proiectele, expozițiile, deschiderea către artiștii tineri, relația dintre generații, prezența artei hunedorene în spațiul național, capacitatea de a crea legături între comunitățile artistice ale județului și, poate cel mai mult, disponibilitatea de a asculta.
Robert Humel intră în această nouă etapă având în spate experiența creatorului, a profesorului, a inspectorului școlar și a omului implicat de multă vreme în fenomenul cultural hunedorean. Alături de Radu Roșian și Victor Ioan, primește acum ceva mai greu de purtat decât o distincție: încrederea colegilor. Ce vor desena cei trei pe noua hartă a UAP Hunedoara vom vedea în anii care vin.
Un lucru este însă cert: pentru Robert Humel, atelierul tocmai a devenit mai mare. Are dimensiunile unui județ.
Iar poate cea mai importantă lucrare a unui artist nu este întotdeauna aceea pe care își așază propria semnătură. Uneori, este aceea în care reușește să facă loc și semnăturilor celorlalți.
