Comunitatea culturală a județului Hunedoara este, de astăzi, mai săracă, odată cu dispariția fizică din rândul acesteia a unuia dintre reprezentanții de seamă ai literaturii și culturii hunedorene, scriitorul Radu Ciobanu, care a trecut dincolo de „nesfârșitul albastru” la venerabila vârstă de 91 de ani.
Radu Ciobanu a fost una dintre cele mai importante personalități ale vieții culturale hunedorene și un nume de referință al literaturii române contemporane. De-a lungul unei activități literare desfășurate pe parcursul a peste șase decenii, Radu Ciobanu s-a impus ca romancier, eseist, critic de artă și publicist, fiind autorul unei opere vaste și valoroase, apreciată atât de cititori, cât și de critica literară. Prin cărțile sale, prin activitatea editorială și prin implicarea constantă în viața culturală a județului Hunedoara, a contribuit în mod esențial la afirmarea și promovarea valorilor culturale ale acestui spațiu.
Născut la 8 martie 1935, la Timișoara, Radu Ciobanu a absolvit, în 1953, Liceul ‘C.D.Loga’ din Timișoara. A studiat la Facultatea de Agronomie din Timișoara (1954-1958), abandonând cursurile în anul IV, apoi a absolvit, în 1964, Facultatea de Filologie, secția Limba și Literatura Română a Universității ”Babeș-Bolyai” din Cluj, indică ”Dicționarul general al literaturii române”, apărut sub egida Academiei Române (Ed. Univers Enciclopedic, București, 2004) și site-ul USR-Filiala Timișoara. A fost profesor de Limba și Literatura Română la Școala Generală din Dobra, județul Hunedoara (1964-1965) și la Liceul nr. 2 din Hunedoara (1965-1972), iar temporar – metodist pentru problemele de literatură la Casa Județeană a Creației Populare din Deva (1967-1968). Din 1972 a devenit scriitor profesionist și din același an a fost primit ca membru al Uniunii Scriitorilor din România. Din 1994 a fost membru în colegiul de redacție și editorialist al revistei de etnografie și folclor ”Miorița”, între 1998-2003 a fost director al revistei de cultură ”Arhipelag”, iar între 2004-2005, redactor-șef al revistei ”Semne”, toate din Deva.
Radu Ciobanu a debutat cu proză (schița ”Băiatu”) în revista ”Scrisul bănățean” (1958), iar editorial, cu volumul de proză scurtă ”După-amiaza bătrânului domn” (Editura Albatros, București, 1970).
A colaborat, de-a lungul timpului, la publicațiile ”Steaua”, ”Tribuna”, ”Orizont”, ”Vatra”, ”Transilvania”, ”Luceafărul”, ”Viața românească”, ”România literară”, ”Dilema”, ”Dilemateca”, ”Discobolul”, ”Secolul 21”, ”Cronica”, ”Convorbiri literare”, ”Caiete critice”, ”Arca”, ”Arhipelag”, ”Semne”, ”Miorița”, ”Lettre internationale”, ”Actualitatea literară”, ”Apostrof” ș.a.
Dintre romanele sale publicate amintim: ”Crepuscul” (1971), ”Zilele” (1972), ”Treptele Diotimei” (1973), ”Nemuritorul albastru” (1976), ”Ultima vacanță” (1977), ”Vămile nopții” (1980), ”Linia și sfera” (1982), ”Heralzii” (1983), ”Călărețul de fum” (1984), ”Casa fericiților” (1986), ”Arhipelagul” (1987), ”Roata lumii” (1988), ”Steaua fiecăruia” (2004). Alte scrieri ale sale sunt: ”Povești pentru trei seri” (proză pentru copii, 1975), ”Mic dicționar de cultură religioasă” (1994), ”Dicționarul rostirilor biblice” (1996), ”Jurnal, 1980-1984” (1999), ”Țărmul târziu. Jurnal 1985-1990” (2004), ”Europa din noi” (2008), ”Recurs la rațiune” (2011), ”Călători și călătorii” (2013), ”Între dezastre și miracole” (2014), ”Povești cu păsări și pitici” (2015), ”Magia drumului” (2021). Are, de asemenea, doua volume în colaborare: Radu Ciobanu & Peter Freund, ”Dialog peste Atlantic” (2006; ediția a doua adăugită, 2010) și Monica Pillat & Radu Ciobanu, ”Dincolo de așteptare. Dialog în larg” (2016).
A fost distins cu Premiul pentru proză al USR (1972, pentru romanul ”Crepuscul”); titlul de Cetățean de onoare al Municipiului Deva pentru ”activitatea scriitoricească și publicistică” (1993); Premiul pentru Critică acordat de revista ”Semne” la Festivalul Internațional de Poezie ‘Emia’, Deva (2001); Premiul de Excelență al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timișoara (2002); Premiul Opera Omnia al celei de-a V-a ediții a Festivalului Internațional de Poezie ‘Emia’ (2004).
Prin întreaga sa activitate, Radu Ciobanu a lăsat o moștenire culturală de neprețuit, iar numele său va rămâne legat pentru totdeauna de istoria culturală a Hunedoarei și a literaturii române. Inteligența sa, eleganța discursului, erudiția și generozitatea cu care și-a împărtășit experiența și cunoștințele vor rămâne în amintirea tuturor celor care au avut privilegiul de a-l cunoaște.
Astăzi, în ziua Sânzienelor, ne luăm rămas bun cu respect și recunoștință de la scriitorul Radu Ciobanu.
Dumnezeu să-l odihnească în pace!
