În perioada 19 – 21 noiembrie 2026, la Tecuci, va avea loc Festivalul Internaţional al Aforismului , ediţia a X-a (cel mai important eveniment aforistic din ţara noastră) , la care participă creatori de aforisme din România şi din 15 ţări. Preşedintele de onoare al Festivalului este domnul Varujan Vosganian, Preşedintele Uniunii Scriitorilor din România.
În calitatea sa de Preşedinte de Onoare al Asociaţiei Aforiştilor din România, Valeriu Butulescu are o implicare consistentă în economia acestui eveniment Astfel, în programul FIA 2026 este inclusă prezentarea unui stand cu cărţile de aforisme publicate peste hotare, aparţinând scriitorului petroşenean Valeriu Butulescu, cunoscut ca cel mai tradus aforist român şi totodată Preşedinte de Onoare al Asociaţiei Aforiştilor din România.
Deoarece Biblioteca Municipală „Valeriu Butulescu” din Petroşani este singura instituţie din ţară care deţine colecţia celor 43 de volume în limbi străine ale acestui scriitor, organizatorii au invitat Biblioteca şi pe domnul Avram Iancu Marius să participe la acest eveniment şi să organizeze un stand, cu cărţile prezentate. Standul se va monta pe 19 noiembrie şi va fi vizitabil până la închiderea Festivalului, după care exponatele se vor întoarce la Petroşani.
Pe această cale organizatorii i-au mulţumit domnului Primar Tiberiu Iacob-Ridzi pentru aportul municipiului Petroşani în promovarea literaturii aforistice în Romania şi peste hotare,
Valeriu Butulescu va fi de asemenea prezent la eveniment, va lansa noua sa carte „Aforisme alese” tipărită de editura „Exclusiv”, iar în cadrul acţiunii „Brâncuşi 150” domnia sa va interpreta monodrama proprie „Pasăre Măiastră” pe scena Casei de Cultură din Tecuci. Spectacolul a fost pregătit în parteneriat cu Teatrul Dramatic „I.D. Sîrbu” din Petroşani şi Asociaţia Culturală Raw Vision. Este vorba de o piesă scrisă în cheie aforistică de câtre Valeriu Butulescu, socotit „cel mai valoros autor român de aforisme, din toate timpurile”. Mai mult, piesa este regizată şi interpretată de autor, cat unic în istoria teatrului nostru
Pe parcursul festivalului, vom reveni cu amănunte. Deicamdată publicăm integral prefaţa cărţii „Aforisme alese”, semnată de un alt as al aforismului românesc, profesorul Vaile Ghica:
Valeriu Butulescu – o legendă internațională a aforismului contemporan
A venit pe lume în 9 februarie 1953, în satul Preajba, judeţul Gorj. După o copilărie de vis, la vârsta de 11 ani s-a mutat la Petroşani, unde a făcut şcoala, supravegheat atent de fratele său, profesorul de matematică Ion Butulescu. Aici, în preadolescență a dat de gustul poeziei şi matematicii, pasiuni care-l vor însoţi toată viaţa. La 19 ani a primit un prestigios premiu, la concursul ,,Tinere condeie.” Atunci își începe studiile superioare în Polonia (Lodz și Cracovia), pe care le va finaliza, mai târziu, cu un strălucit doctorat în științe. Între timp, face și o scurtă ,,baie muzicală.” A primit chiar un premiu naţional, ca interpret de chitară clasică. Dar energia creatoare a autorului era îndreptată, de multă vreme, spre aforism și teatru, care îi vor aduce o remarcabilă consacrare. Nu i-a fost însă deloc ușor. Erau vremurile când revistele și editurile considerau aforismul o specie învechită și subversivă, pusă pe arțag, purtătoare de periculoase blasfemii politice. Practicanții ei și epigramiștii nu erau primiți în Uniunea Scriitorilor din România. (Se pare că hiba nu a fost eradicată nici acum). Ce s-ar fi făcut astăzi Păstorel și Cincinat, în fața unor reglementări anapoda? Și totuși, tânărul condeier gorjean s-a descurcat. Valoarea artistică a textelor a înlăturat cu ușurință barierele ivite.
Prima sa apariţie editorială (,,Oaze de nisip”, 1985) a fost salutată de: Alex. Ștefănescu, Geo Bogza, Geo Dumitrescu, Anghel Dumbrăveanu, Ioan Alexandru, Ioanichie Olteanu, Mircea Ionescu – Quintus etc. Marin Sorescu îl numeşte „spirit fin şi gânditor profund”, iar Adrian Păunescu îl publică masiv, citându-l frecvent în spectacolele Cenaclului Flacăra. După o vreme, autorul i-a convins și pe străini că aforismul românesc se află pe cai mari. Au început să curgă torențial traducerile gorjeanului spre multe colțuri ale continentului nostru, apoi și spre celelalte: Italia, Spania, Franţa, Germania, Olanda, Grecia, Slovenia, Serbia, Danemarca, Cehia, Polonia, Rusia, dar și China, Vietnam, Mongolia, Georgia, Liban, Canada, SUA, Ecuador etc. În câteva decenii se adunaseră 55 de limbi în care se puteau citi rumenele aforisme românești ale ilustrului nostru conațional. Și surprizele nu se opresc aici. După recenta finalizare a ,,Atlasului aforistic” al autorului, numărul țărilor și al idiomurilor ,,cucerite” urcă spre 200. Mai are ceva de lucru pentru că, după incompletele noastre informații, la numărul formațiunilor statale amintite trebuie să mai adăugăm vreo sută. Însă, aşa cum ne arată zilnic internetul, expansiunea globală a aforismelor sale e în plină desfăşurare.
Dar nu cantitatea contează, acum când multe edituri de-ale noastre lucrează fără redactori de carte și publică aproape toată maculatura produsă. Aforismele lui Valeriu Butulescu au ,,clasă”, forează adânc în inteligența și sensibiltatea condiției umane. Sunt ,,propoziţii de aur”, cum le numea un cunoscut critic literar, care frământă minți, deschid căi, suplinesc adesea tomuri masive, luminează și limpezesc destine, înfierează racile, glorifică virtuți. A fost răsplătit peste tot cu premii, de toate soiurile și calibrele. După ce am numărat 38, m-am încurcat și am renunțat.
Dar, corect e să-i dăm cuvântul și autorului:
„În fiecare an trecem nepăsători prin ziua morţii noastre.”
„Columb ar fi ajuns în India. Dar a intervenit, ca de obicei, America.”
,,Respectă-i pe cei învinși! Gloria ta, învingătorule, n-ar fi posibilă, fără umilința lor.”
,,M-am născut sub o stea norocoasă, dar comunistă.”
,,Sunt arbore. Mă plec în fața vântului care aduce ploaia.”
,,Cartelul proștilor. Asta da, Invincibila Armada.”
,,Diavolul nu mai cumpără suflete. Sunt prea mulți donatori onorifici.”
,,Ochii ei – imense zerouri de rimel.”
,,Progres și tradiție: mămăliga în ceaun cu microunde.”
,,Nu-i cereți unei femei imposibilul. E capabilă să vi-l dea.”
,,Ne-am ruinat economia din patriotism. Cine nu are ruine, nu are istorie.”
,,Încearcă să definești nimicul. Vei avea nevoie de multe cuvinte.”
,,Paradox: Omenirea crește, Omenia scade.”
,,Blocul. Atâtea destine suprapuse!”
,,Deviza mea de scriitor: Butulescu! Sunt atâtea cărți proaste pe lume! Nu te grăbi să mai adaugi una!”
Admirabil! Îl citesc cu nesaț pe unde îl întâlnesc. Am simțit că există o oarecare reciprocitate. Cândva, a lansat o zicere la adresa mea. Exagerată, dar nu o pot respinge. ,,Din dinastia Ghica, cunosc doi voievozi ai aforismului: Vasile și Vladimir.” M-a contactat apoi pe internet. Altruist, mi-a dat câteva adrese de reviste, sfătuindu-mă să concurez la celebrul festival ,,Torino in Sintesi. ”, pe care Butulescu îl câştigase anterior. E cel mai important festival de aforisme din lume. M-am străduit să nu-l fac de rușine. Şi nu m-am întors cu mâna goală. Ba, am câștigat şi un prieten de marcă: Fabricio Caramagna. Atunci am văzut ce presă bună are Butulescu în Italia, unde i s-au publicat trei cărţi. Asociaţia Aforiştilor din Italia l-a ales membru de onoare, scriind: „Butulescu este cel mai important reprezentant în viaţă al prozei scurte europene. (…) Prin vocea sa, România ne-a dăruit un mare aforist contemporan.”
Au scris despre el, favorabil, critici şi literaţi din toată Europa, dar şi din Lumea Nouă (Canada, SUA, Mexic, Columbia, Ecuador, Argentina) şi Asia (Vietnam, China, Mongolia, Liban).
Dar şi criticii şi scriitorii interni l-au vorbit de bine. Aş aminti câţiva: Gheorghe Grigurcu, Cornel Ungureanu, Dumitru Velea, Constantin Sorescu, Marian Barbu, Mircea Ghiţulescu, Eugen Evu, Horia Gârbea, Adrian Ţion, Radu Ciobanu, Gheorghe Păun, Ironim Muntean, Constantin Lupeanu, Vasile Ponea, Mihai Borşoş, Cornel Moraru, Octavian Opriş, Dumitru Hurubă, Daniel Mariş, Gligor Haşa, Ştefan Cazimir, Peter Gluck, Nicolae Mareş, Ştefan Tcaciuc, Daniela Crăsnaru, Cristian Sabău, Ion Hirghiduş, Constantin Străchinaru, Lucian Strochi etc. Reputatul critic Alex Ştefănescu l-a descris cu entuziasm în vreo cinci eseuri, introducându-l în „Istoria literaturii române contemporane 1941 – 2000” . În „Evenimentul zilei” din 30 august 2017 Alex Ştefănescu scria tranşant: „…Cine este Valeriu Butulescu? Este cel mai valoros autor de aforisme din România, din toate timpurile, şi unul din cei mai valoroşi din lume. Cărţile lui au apărut în toate limbile pământului şi pretutindeni au fost comentate cu admiraţie. A primit numeroase premii în străinătate.”
Acum un deceniu l-am invitat pe don Valeriu la prima ediție a Festivalului Internațional al Aforismului. A venit şi ne-a înșfăcat Trofeul, sfătuindu-ne să continuăm drumul ales. Adică, să transformăm elevii, din spectatori în actori, iar Uniunea Aforiștilor din România, moșită la și de noi, să susțină și să-i determine pe cât mai mulți scriitori să inițieze, în mod curent, lecturi publice interactive, în orice spațiu disponibil (inclusiv în biserici,după slujbe), cu oricine (elevi, studenți, pensionari). Așa sperăm să-i recâștigăm pe minunații cititori de altădată. După o experiență de zece ani, suntem convinși că aforismul are cele mai multe disponibilități capabile să ne ajute la finalizarea idealului visat. Îi mulțumim ilustrului scriitor că a ținut să fie alături de noi.
Dar Valeriu Butulescu este și un remarcabil dramaturg. Să ne amintim că, realismul socialist a decimat poezia și, mai ales, dramaturgia. Constatăm, cu durere, că acest iubit gen literar cândva nu și-a revenit nici acum la un nivel corespunzător. S-a străduit din răsputeri Marin Sorescu,dar i-au apărut prea multe răutăți în cale și nu a reușit să-și valorifice suficient impresionantele resurse artistice de care dispunea. Iată însă că la orizont mijește altă stea:autorul despre care discutăm.
A debutat în dramaturgie, la vârsta de 40 de ani cu piesa ,,Hoțul cinstit,”, consiliat de exigentul om de teatru care este Dumitru Velea. Ulterior a scris şi a publicat peste 20 de piese (comedii amare, dar şi drame) şi a trăit bucuria să le vadă jucate pe scene româneşti din mai toate oraşele noastre. Şi aici statisicile îi sunt favorabile. Anul acesta, cu „Infinitul Brâncuşi”, valorificat de Teatrul Naţional „Radu Stanca” din Sibiu, Butulescu a bifat premiera cu numărul 90. Premiat de Uniunea Scriitorilor la Festivalul Dramaturgiei Româneşti (Timişoara, 2004), câştigător al Festivalului Comediei Româneşti (Bucureşti, 2009), cu nominalizări şi premii la Galele UNITER şi UNITEM, Valeriu Butulescu reuşeşte să fie jucat şi peste hotare, în China, Moldova, Bulgaria, Grecia, Italia, Austria, Ungaria, Portugalia, Slovacia. Autorul îmbină armonios genul gnomic cu cel dramatic, subtilul cu filozoficul și cu umorul. S-a constatat că ,,blindajul”aforistic sporește mult priza la public. Demnă de remarcat este preocuparea deosebită a autorului în ceea ce privește regia montărilor. Sfidând distanțele, aproape astronomice (vezi China), autorul a ținut să se deplaseze și să colaboreze cu echipele tehnice și regizorale. Și să participe, evident, la premiere. În viața ,,civilă” scriitorul a prins un mandat de parlamentar, trei de consilier judeţean şi cinci de consilier municipal, fiind prezent continuu în politică şi administraţie, vreme de 36 ani.
Deşi a publicat un singur volum de poezie (Creşterea nefiinţei, 1994), nervul său liric este dominant, în aforistică şi în teatru. Butulescu e aşa cum îl caracteriza Adrian Păunescu: „un poet care se reprimă”.
Autorul a elaborat recent antologia ,,Aforisme alese”. Din cele aproximativ opt mii de aforisme publicate de el până acum, a păstrat doar vreo mie. Aceasta înseamnă că a lăsat pe dinafară foarte multe bijuterii de-ale sale. Valeriu Butulescu nu este un scriitor, ci un fenomen cultural artistic. Un critic literar afirma, cu sarcasm amar, că el a ajuns să fie mai cunoscut în lume, decât în România. Alex Ştefănescu vede în aforismele lui Butulescu „scântei electrice – triumf al inteligenţei şi sensibilităţii.” Criticul conchide, magistral şi dureros: „În alte ţări, în mediile culturale, faci o impresie bună dacă spui că vii din ţara în care trăieşte Valeriu Butulescu. În România nu se vorbeşte mai nimic despre acest scriitor.” Cu toate astea, prin aforismele și creațiile sale dramatice, Butulescu a dus prestigiul României în lume, așa cum au făcut-o celebrele Nadia și Simona cu gimnastica și cu tenisul.
Vasile Ghica











