Gianni De Gennaro, o moarte care readuce în prim-plan misterele masacrului de pe via D’Amelio



 de Corrado Puliatti 

Vestea morții lui Gianni De Gennaro, în vârstă de 78 de ani, fost șef al Poliției de Stat italiene și fost director al Departamentului pentru Informații și Securitate (DIS), zguduie profund lumea instituțiilor italiene și readuce în atenție una dintre cele mai dureroase și controversate pagini din istoria Italiei: masacrul de pe via D’Amelio.

De Gennaro a fost găsit fără viață în locuința sa de la țară, în Toscana, în dimineața zilei de sâmbătă, 21 noiembrie. Potrivit primelor informații, acesta și-ar fi pus capăt zilelor cu o armă de foc. Circumstanțele morții sale fac obiectul unor verificări.

Cazul capătă o semnificație deosebit de delicată în contextul informațiilor privind implicarea sa recentă în ancheta Parchetului din Caltanissetta referitoare la presupusele acțiuni de deturnare a anchetei care au urmat masacrului de pe via D’Amelio, în care, la 19 iulie 1992, și-au pierdut viața judecătorul Paolo Borsellino și cinci agenți ai escortei sale.

O carieră la vârful statului

Gianni De Gennaro a fost o personalitate de prim rang a instituțiilor italiene. De-a lungul îndelungatei sale cariere, a ocupat funcții de o importanță considerabilă: șef al Poliției între 2000 și 2007, director al DIS, subsecretar în cadrul Președinției Consiliului de Miniștri, cu responsabilități în domeniul serviciilor de securitate, și președinte al Finmeccanica, în prezent Leonardo.

Un om care, timp de decenii, a activat în cele mai sensibile zone ale puterii instituționale și ale structurilor de securitate italiene.

Ancheta privind via D’Amelio și întrebările care rămân fără răspuns

În zilele premergătoare morții sale, devenise publică informația potrivit căreia numele său fusese înscris în registrul persoanelor cercetate de Parchetul din Caltanissetta, în legătură cu ipoteza infracțiunii de deturnare a anchetei.

Magistrații solicitaseră plasarea sa în arest la domiciliu, cerere respinsă de judecătorul de cameră preliminară. Ulterior, Parchetul a formulat contestație. Un interogatoriu fusese programat pentru data de 1 decembrie.

Este esențial să precizăm că era vorba despre acuzații care urmau să fie verificate și că De Gennaro nu fusese condamnat pentru aceste fapte.

Moartea sa lasă inevitabil în urmă întrebări de natură judiciară și istorică. Mai ales, readuce în memoria colectivă acea perioadă teribilă a masacrelor mafiote, în care adevărul și responsabilitățile sunt încă investigate.

O moarte care pune instituțiile în fața unor întrebări

Există un aspect asupra căruia trebuie să reflectăm: atunci când o persoană care a ocupat funcții atât de importante moare în timp ce se află în centrul unei anchete extrem de delicate, o țară nu se poate limita doar la relatarea tragediei.

Durerea nu trebuie transformată într-o sentință și nu trebuie atribuite responsabilități fără dovezi. Dar nici nu trebuie uitat cazul Paolo Borsellino și că aflarea adevărului despre moartea lui reprezintă o datorie morală și instituțională care ne privește pe toți.

Moartea lui De Gennaro nu trebuie să însemne sfârșitul întrebărilor. Verificările privind eventualele responsabilități trebuie să continue, cu respectarea legii.

Paolo Borsellino și oamenii din escorta sa merită adevărul. Familiile lor merită răspunsuri. Iar Italia are dreptul să cunoască fiecare pagină încă întunecată a propriei istorii.

În calitate de jurnalist de investigație, consider că, în fața unei asemenea situații, misiunea presei este una singură: să relateze faptele, să distingă acuzațiile de dovezi și să nu înceteze niciodată să caute adevărul.

Corrado Puliatti – Jurnalist de investigație