Principalele motive de îngrijorare ale românilor din generațiile Millennials și Z sunt costul tot mai ridicat al vieții de zi cu zi (pentru 44% dintre Millennials și 33% dintre reprezentanții Generației Z) și evoluția economiei (pentru 27% dintre Millennials și 22% dintre reprezentanții Generației Z), conform studiului Deloitte Global Gen Z and Millennial Survey 2023, realizat în 44 de țări, inclusiv România. În acest context, tinerii din țara noastră își amână sau anulează planurile legate de viața personală, precum achiziționarea unei noi locuințe (63% dintre Millennials și 60% dintre exponenții Generației Z) și întemeierea unei familii (33% dintre Millennials și 48% dintre exponenții Generației Z), cât și pe cele legate de viața profesională, precum solicitarea unei creșteri salariale sau a unei promovări (48% dintre Millennials și 47% dintre exponenții Generației Z) ori schimbarea locului de muncă (47% dintre Millennials și 46% dintre exponenții Generației Z). Topul preocupărilor tinerilor români este completat de educație și dezvoltarea abilităților personale și profesionale (pentru 20% dintre Millennials și 35% dintre reprezentanții Generației Z).
La nivel global, tot costul traiului este principala preocupare a tinerelor generații (pentru 42% dintre Millennials și 35% dintre reprezentanții Generației Z), însă aceasta este urmată de schimbările climatice (23% dintre Millennials și 21% dintre respondenții Generației Z) și de rata șomajului (20% dintre Millennials și 22% dintre respondenții Generației Z).
Totodată, 58% dintre Millennials și 38% dintre membrii Generației Z din România afirmă că trăiesc de la un salariu la altul și sunt îngrijorați că nu își vor mai putea susține cheltuielile lunare, astfel că optează pentru un al doilea loc de muncă, cu fracțiune de normă sau cu normă întreagă (33% dintre Millennials și 38% dintre Generația Z), pentru a-și asigura o sursă suplimentară de venit (43% dintre Millennials și 31% dintre Generația Z).
„Studiul relevă că preocupările tinerilor s-au schimbat ușor față de anul trecut. Sunt în continuare îngrijorați de costul traiului zilnic, însă au devenit preocupați și de oportunitățile de dezvoltare, ceea ce subliniază atât dorința de a evolua și de a se menține adecvați pieței muncii, dar și de a-și securiza opțiuni extinse pentru un loc de muncă și de a obține venituri suplimentare în contextul economic actual. Răspunsul la acest tip de presiune profesională și financiară atrage, însă, epuizare. Acest fapt se confirmă și în studiu, numărul celor care se simt extenuați (burnout) din cauza volumului și a presiunilor de la locul de muncă crescând în ultimul an, de la 42% la 50% în rândurile Millennials și de la 42% la 59% în rândurile Generației Z din România. Suplimentar, angajații români din generațiile Millennials și Z manifestă în continuare un interes crescut pentru inițiativele legate de sănătatea mintală. Prin urmare, temele concrete pentru strategiile de recrutare și retenție nu ar trebui să se schimbe semnificativ, angajatorii fiind mai degrabă chemați să le decline în forma optimă pentru perioada pe care o traversăm”, a declarat Raluca Bontaș, Partener, Deloitte România.
Conform studiului, proporția românilor care sunt stresați sau anxioși în cea mai mare parte a timpului este mai redusă în cazul Millennials (35% dintre români versus 39% la nivel global) și mai ridicată în cazul Generației Z (52% dintre români versus 46% la nivel global). În acest context, reprezentanții celor două generații au în vedere politicile și inițiativele referitoare la sănătatea mintală atunci când iau în considerare un potențial angajator (83% dintre respondenții din România și cei la nivel global). În plus, aceștia afirmă că actualul lor angajator derulează acțiuni pentru susținerea sau îmbunătățirea sănătății mintale (56% dintre respondenții din România și cei la nivel global) și constată că investiția în astfel de programe a generat schimbări pozitive la locul de muncă (59% dintre respondenții din România versus 55% la nivel global).
Studiul Deloitte Global Gen Z and Millennial Survey 2023, ajuns la ediția a 12-a, a fost efectuat în rândul a peste 8.300 de exponenți ai Generației Millennials (născuți între ianuarie 1983 și decembrie 1994) și a aproximativ 14.500 de exponenți ai Generației Z (născuți între ianuarie 1995 și decembrie 2003) din 44 de țări din întreaga lume.