Asociația Daisler, în colaborare cu Iulius Town, a pus la cale un eveniment deosebit: o conferință nocturnă dedicată vieții culturale de noapte a României, conferință care va avea loc în pasajul mall-ului timișorean și care se va încheia cu o petrecere matinală.
Cultura vieții de noapte din orașele României e analizată în cadrul primei ediții a conferinței “Culture of Nightlife Conference” alături de invitați europeni de calibru.
Care sunt mecanismele care afectează viața de noapte din România, care sunt avantajele unei vieți culturale împinse după ora 22 și cum au putut marile orașe ale lumii să se adapteze unui ciclu care pare neîntrerupt fără a perturba însă liniștea locuitorilor pentru care noaptea e făcută ca să o doarmă?
Pornind de la premisa #CultureDoesntSleep, „Culture of Nightlife Conference” este evenimentul care vrea să schimbe percepția despre cultură și momentele optime și forma în care poate fi consumată aceasta. Astfel pe 30 septembrie, în cadrul programului Lights On – The Night-Art Festival, are loc o conferință. Invitați sunt speakeri cu povești și calificări deosebite, din țări precum Olanda, Franța, Germania, Portugalia sau Anglia, dar și din România, care își dedică viața și studiile nopții și culturii deosebite care merită să se facă auzită.
Între aceștia, Freek Wallagh, recent ales Nachtburgemeester (Primar de Noapte) în Amsterdam. Absolvent al Universității din Amsterdam, Facultatea de Științe Politice, Freek este și co-fondatorul organizației culturale Nachtlab și un contribuitor frecvent la ziarul De Volkskrant.
La 24 de ani, Freek îmbină talentul unui poet activist și al unui politicolog cu organizarea de evenimente. Freek Wallagh și-a început activitatea ca poet, însă a ales locuri neconvenționale pentru a se promova, precum squat-urile ocupate de oameni și petrecerile ilegale din oraș. Freek este un fervent susținător al vieții de noapte și crede că, adesea, cultura nocturnă este neglijată, astfel că militează pentru valorificarea ei. În Amsterdam, el oferă, astfel, o platformă tinerilor artiști și susținând comunitatea de krakersscene.
Prof. Dr. Marion Roberts vine la “Culture of Nightlife Conference” de la Timișoara pentru a aduce o perspectivă academică și antropologică asupra modului în care economia nocturnă poate fi dusă prea departe. Marion este profesor la Universitatea Westminster și, totodată, o autoritate în designul urban, în care pune accentul pe interacțiunea dintre gen și orașul nocturn. Distinsă cu Medalia de Aur a Royal Town Planning Institute și numită Membră a Ordinului Imperiului Britanic, Prof. Dr. Marion Roberts este și autoarea unor lucrări esențiale precum „Planning the Night-time City” și „Inclusive Urban Design”.
La conferința nocturnă din 30 septembrie, Shira de Bourbon Parme va aduce în discuție dualitățile orașului de noapte, alături de concepte de design centrat pe viață și impactul asupra biodiversității urbane. Shira de Bourbon Parme este urbanist și antropolog social, are o vastă experiență în designul urban, precum și o pasiune reală pentru sustenabilitate socială și de mediu – elemente pe care le îmbină excepțional, pentru a oferi o perspectivă fresh și diferită a vieții de noapte la oraș. Co-fondatoare și director la ForeGrounds și lector la Bartlett School of Architecture, UCL, Shira a contribuit semnificativ la „Night Time Economy Strategy for London” și „The Inclusive Public Realm Project”.
Un alt speaker cu studii de noapte și inițiative inovatoare care va fi prezent la Timișoara este Manuel Garcia-Ruiz. Influent cercetător în sociologie pentru diverse instituții, Manuel studiază domenii ca viața de noapte, brandingul urban și artistificarea. Este autor prolific și editor în Studiile de Noapte și sociologie culturală și a fondat International Night Studies Network. De asemenea, Manuel Garcia-Ruiz coordonează mai multe rețele și festivaluri urbane. Contribuția lui la “Culture of Nightlife Conference” de la Timișoara va fi una semnificativă, având în vedere rolul său în INSN.
Arta nu putea lipsi din cadrul evenimentului, astfel că un alt invitat anunțat deja este Bettina Pelz, unul dintre cei mai experimentați curatori de proiecte de artă în spațiul public din sfera Light Art și Media Art. Bettina are peste două decenii de experiență în curatoriat și cercetare, iar la Timișoara ne va împărtăși din experiența ei despre arta luminii și cum influențează aceasta cultura urbană. Bettina Pelz se dedică predării la University of the Arts Bremen și promovează profesionalismul în domeniul artelor. Activitatea ei transdisciplinară a fost prezentată în instituții de artă și spații publice, în locații postindustriale și situri de patrimoniu cultural, abordând o paletă geografică vastă în mai multe continente, cu precădere în Europa și Africa. Bettina are un rol seminal în crearea de evenimente dedicate luminii (curator fondator pentru festivaluri de Light Art precum Glow Eindhoven, NARRACJE Gdańsk, EVI Lichtungen Hildesheim, INTERFERENCE Tunis, RESPONSIVE Halifax) sau rețele academice de cercetare (Light In Fine Arts – LIFA) și a fost profesor vizitator la University of Fine Arts Saarbrucken.
Alți speakeri urmează să fie anunțați în perioada următoare, fiecare dintre ei având un background puternic în cultură, artă, în mișcarea urbană și designul societății moderne.
Nu întâmplător, locul ales pentru “Culture of Nightlife Conference” de la Timișoara este pasajul auto subteran de la Iulius Town. Acesta va deveni pietonal pentru o noapte pentru a găzdui evenimentul și pentru a oferi un răgaz celor prezenți de a admira adevărata galerie urbană de aici. Acest spațiu inedit va fi gazda perfectă pentru un eveniment care explorează intersecțiile dintre viața de noapte, artă și urbanism.
Cei interesați de “Culture of Nightlife Conference” pot achiziționa bilete pentru eveniment prin platforma iabilet.ro.
Programul face parte din conceptul Lights On – The Night-Art Festival. Proiectul face parte din Programul cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023” și este finanțat prin programul Grow Timișoara 2023, derulat de Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara, cu sume alocate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii.