”Planeta Petrila” vedetă la Veneția, ignorată la București

Home Stiri la zi ”Planeta Petrila” vedetă la Veneția, ignorată la București
”Planeta Petrila” vedetă la Veneția, ignorată la București

Proiectul ”Planeta Petrila” care-și propune să transforme o parte din clădirile fostei exploatări de cărbune din orașul Petrila într-un spațiu cultural post-industrial, a fost prezentat cu succes în cadrul evenimentului ”Scientific International post-mining network” organizat, zilele trecute în Italia, la Veneția sub egida Școlii Superioare de Arhitectură și Peisagistică din Lille (Franța).

Apreciatul arhitect Cristina Sucală, unul dintre cei mai activi susținători ai proiectului cultural ”Planeta Petrila”, este cea care a adus în atenție și cu acest prilej potențialul maxim de dezvoltare în sectorul istoric, cultural și turistic a ansamblului arhitectonic al fostelor clădiri ale minei Petrila, prezentarea și, mai ales, viziunea privind valorificarea acestui sit, bucurându-se de aprecieri unanime din partea specialiștilor europeni prezenți la această reuniune științifică.

Tot în cadrul acestui eveniment de la Veneția, jurnalista Sanda Nicola a prezentat, la rândul său, un studiu privind limitările geografice și culturale în strategia de dezvoltare post-minerit din România, studiu care aduce în atenție inclusiv situația Văii Jiului.

Între timp, la Petrila, clădirile clasificate de Ministerul Culturii, la inițiativa Asociației ”Planeta Petrila”, drept monumente istorice și salvate, astfel de la demolare, continuă să se degradeze pe cale naturală sau, mai noul să fie furate de așa-numiții ”magneți”, bucată cu bucată. Paradoxal, acest lucru se întâmplă cu toate că pentru conservarea și, mai apoi, renovarea și valorificarea acestor clădiri și terenuri de la fosta mină Petrila, există nu doar o preocupare intensă din partea Asociației ”Planeta Petrila” dar și a Consiliului județean Hunedoara, care deja de mai bine de doi ani a făcut demersurile necesare pentru a prelua acest spațiu pentru a putea, mai apoi, investi în punerea în valoare a acestora, pe baza studiilor și proiectelor propuse de specialiști valoroși, așa cum sunt și arhitectul Cristina Sucală, artistul Ion Barbu sau minerul Cătălin Cenușe ș.a.

”După cum se știe, noi ne-am exprimat încă din 2020 intenția de a cumpăra aceste clădiri care constituie ansamblul arhitectonic al ”Planetei Petrila”. Consiliul județean a alocat și anul trecut banii necesari în acest scop, dar lucrurile au fost tergiversate dintr-un motiv sau altul, destul de greu de înțeles oricum, la Ministerul Energiei. Am reluat procedurile și anul acesta, am alocat bani și am făcut toate demersurile necesare la Ministerul Energiei și Ministerul Culturii. Chiar săptămâna trecută, domnul Laurențiu Nistor, președintele CJH l-a sunat personal pe ministrul Energiei Virgil Popescu căruia i-a trimis și o copie a adresei pe care am trimis-o încă din 8 iulie, în care noi îi cerem, îl imploram chiar, să scoată la vânzare activele de la fosta mină Petrila, pe care noi suntem pregătiți să le preluăm. Din păcate, ministrul Energiei și colaboratorii săi parc că tratează cu dispreț și situația, dar și Consiliul județean Hunedoara, adică pare că acționează în așa fel încât și ceea ce mai este acolo să se distrugă”, declară Costel Avram, administratorul public al județului Hunedoara.

Acesta spune că este absolut de neînțeles cum, în timp ce zi de zi, clădirile de patrimoniu ale fostei Mine Petrila se degradează iar hoții au început să-și facă de cap în perimetrul care pare scăpat de sub control de către cei la Societatea de Închideri de Mine Valea Jiului, aceasta nu poate aduna laolaltă o mână de oameni care constituie Adunarea Generală a Acționarilor, pentru a semna documentele necesare vânzării acestor active, pentru care există și un cumpărător, clădiri care ar putea aduce acestei societăți și un nesperat venit de peste 2 milioane de lei.

”Valoarea la care experții au evaluat aceste clădiri este de 2.160.000 de lei. Consiliul județean Hunedoara are acești bani pregătiți să-i vireze în contul SNIM. Mai mult, noi avem pregătită inclusiv comisia care să facă legătura cu cei de la SNIM, dar nu găsim de la ei niciun act de bună-voință de a vinde ceea ce mai este la mina Petrila . Am solicitat adoptarea cu celeritate a hotărârii AGA, privind vânzarea. Problema este că dacă mai amână o lună, cred că nu mai avem ce cumpăra de la Petrila și atunci cineva va trebui să răspundă”, precizează Costel Avram.

Implicarea instituției județene în preluarea și valorificarea acestor clădiri a venit chiar în urma unor discuții cu membri Asociației ”Planeta Petrila”, propunându-și ca, împreună cu aceștia, să găsească soluțiile de transformare a acestora într-un centru cultural și turistic de interes național și internațional. Reprezentanții Consiliului Județean Hunedoara spun că obiectivele istorice ar urma să fie preluate de către Muzeul Civilizației Dacice și Romane, urmând ca acesta să scrie proiecte europene și să le pună în valoare utilizând resursele financiare europene disponibile pe acest sector de activitate. Mai mult, parte din terenul rămas disponibil în perimetrul fostei exploatări miniere poate fi pus la dispoziția celor interesați, având în vedere că există deja acces facil la apă, curent, gaz, canalizare. De asemenea, o parte din fosta Preparație ar putea fi preluată de Asociația ”Planeta Petrila”, pentru a dezvolta un alt proiect cultural ce poate atrage, tot din surse europene, circa 5 milioane de euro pentru concretizarea lui iar clădirile administrative ale fostei mine ar putea fi preluate de Primăria orașului Petrila, care și-a exprimat la rândul ei intenția de a muta acolo o parte din serviciile publice.

În fața atâtor argumente, nu este de mirare că e nevoie de ”studii științifice” pentru a înțelege ceea ce ne pare absolut de neînțeles: de ce o mână de oameni din AGA de la SNIM nu se pot aduna laolaltă, preț de câteva minute, pentru a semna o hârtie. O hârtie care poate face posibil viitorul ”Planetei Petrila” în spațiul cultural european sau de a pierde în neant oportunitatea de a da comunității din Petrila o identitate și o nouă perspectivă de dezvoltare.