Parlamentul României a decis să-i atribuie senatorului hunedorean Cristian Resmeriță (PSD) calitatea de membru al Comisiei permanente reunite a Senatului și Camerei Deputaților pentru relația cu UNESCO.
Decizia a fost luată în ședința comună a Parlamentului din 19 decembrie 2022. Senatorul Cristian Resmeriță îi succede în această calitate Gabrielei Firea, ministrul Familiei și Egalității de Șanse.
Pentru senatorul Cristian Resmeriță, atribuirea acestei calități reprezintă o onoare, dar și o ocazie în plus de a sprijini județul Hunedoara, județ în care se regăsesc cele mai multe obiective UNESCO de pe teritoriul României. ”Sunt deosebit de onorat de această calitate pe care mi-au încredințat-o colegii parlamentari. Asta cu atât mai mult cu cât relația județului pe care-l reprezint în Parlamentul României, județul Hunedoara, este unul în care Patrimoniul UNESCO este cel mai bine reprezentat la nivelul întregii țări. Avem în cadrul acestui patrimoniu cultural universal, cu statut permanent sau în curs de re-avizare, Cetățile dacice din Munții Orăștiei, Geoparcul din Țara Hațegului, Parcul Național Retezat ș.a.m.d. așa cum avem în județul nostru valori umane care constituie parte din tezaurul viu al UNESCO, așa cum este maestrul taragotist Pera Bulz, profesorul Mircea Lac sau doamna Cosana Vinca”, a declarat senatorul Cristian Resmeriță.
Județul Hunedoara are privilegiul de a avea pe teritoriul său monumente istorice remarcabile și două parcuri care se bucură de recunoașterea UNESCO. Cetăților Dacice din Munții Orăștiei (incluse pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO din 1999), Rezervației Biosferei Retezat (parte a programului UNESCO Omul și Biosfera din 1979) și Geoparcului Dinozaurilor Țara Hațegului (recunoscut UNESCO în 2015 prin Programul pentru Geoștiințe și Geoparcuri) cărora li se adaugă și taragotistul Pera Bulz deținător al titlului onorific de Tezaur Uman Viu UNESCO în anul 2012.
În 1945, UNESCO – Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură – a fost creată pentru a răspunde credinței ferme a națiunilor, forjate de două războaie mondiale în mai puțin de o generație, că acordurile politice și economice nu sunt suficiente pentru a construi o pace durabilă. Pacea trebuie să fie stabilită, de asemenea, pe baza solidarității morale și intelectuale a omenirii. UNESCO se străduiește să construiască rețele între națiuni care să permită acest tip de solidaritate. Misiunea UNESCO este de a contribui la construirea păcii, eradicarea sărăciei, dezvoltarea durabilă și dialogul intercultural prin educație, știință, cultură, comunicare și informare.
În anul 1999, în urma propunerii Statului român, valoarea cetăților dacice din Munții Orăștiei a fost recunoscută de UNESCO prin includerea acestora pe Lista Patrimoniului Mondial (World Heritage List), parte a Convenției pentru Patrimoniu Mondial (World Heritage Convention). Ansamblul este format din cinci cetăți aflate pe teritoriul județului Hunedoara: Sarmizegetusa Regia-Grădiștea de Munte, Costești Cetățuie, Costești Blidaru, Luncani-Piatra Roșie și Bănița cărora li se adaugă cetatea Căpâlna din județul Alba. Sarmizegetusa Regia, aflată pe teritoriul comunei Orăştioara de Sus, este cea mai mare aşezare cunoscută pentru spaţiul dacic, fiind întinsă pe un deal cu o lungime de cca. 4,5 km. Datele arheologice şi sursele scrise antice arată că, începând din a doua jumătate a secolului I a. Chr., aici a fost capitala regatului dac. În anul 2013, cetatea Sarmizegetusa Regia a trecut din administrarea Ministerului Culturii în administrarea Consiliului Județean Hunedoara, care a înființat în acest scop o structură specializată – Serviciul Public de Administrare a Monumentelor Istorice. În 2017, Consiliul Județean Hunedoara a inițiat demersuri oficiale pentru preluarea în administrare și a celorlalte patru cetăți din ansamblul UNESCO aflate pe teritoriul județului.
La inițiativa profesorului clujean Alexandru Borza, căruia i s-a alăturat savantul biolog Emil Racoviță, în anul 1935 a fost declarat primul parc național din România, Parcul Național Retezat, cu o suprafață de aproximativ 10.000 ha. În prezent, în urma extinderii prin diverse acte oficiale, acesta se întinde pe o suprafață de 38047 ha; întreaga suprafață a Parcului Național Retezat a primit, în anul 1979, statutul de rezervație a biosferei și a fost inclusă în Lista Rezervațiilor Biosferei din cadrul Programului UNESCO Omul și Biosfera (Man and the Biosphere Programme), sub denumirea de Rezervația Biosferei Retezat.
Administrarea Rezervației Biosferei Retezat este asigurată, din anul 1999, de Administrația Parcului Național Retezat, care este unitate cu personalitate juridică în cadrul Regiei Naționale a Pădurilor- Romsilva.
Geoparcul Dinozaurilor a pornit de la rezultatele cercetărilor paleontologice dedicate dinozaurilor, corelate cu studii multidisciplinare și continuate cu rezultatele a zeci de proiecte educaționale, culturale și de promovare turistică. Dezvoltarea și recunoașterea internațională a geoparcului este rezultatul unui program complex inițiat și coordonat de Universitatea din București, în parteneriat cu administrațiile locale, Consiliul Județean Hunedoara, universități, asociații, școli, muzee și oameni ai locului. Geoparcul a fost acceptat în Rețeaua Globală a Geoparcurilor în anul 2005, fiind revalidat în anii 2008, 2010 și 2014. Din anul 2015 a primit statutul de Geoparc Internațional UNESCO, statut administrat de Universitatea din București, cu sprijinul partenerilor locali, județeni, naționali și internaționali.
Tezaure Umane Vii a pornit ca o inițiativă lansată de UNESCO după ce aceasta a adoptat, în 2003, Convenția pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial (Convention for the Safeguarding of the Intangible Cultural Heritage). Scopul acestui demers este, pe de o parte, creșterea gradului de recunoaștere și vizibilitate a păstrătorilor și transmițătorilor elementelor de patrimoniu cultural imaterial în cadrul comunităților din care fac parte, al specialiștilor și al publicului larg. Pe de altă parte, demersul dorește identificarea acelor persoane care, făcând dovada caracterului excepțional al actului artistic, sunt capabile să transmită un anumit element de patrimoniu imaterial, în forma și cu mijloacele tradiționale nealterate, contribuind astfel la asigurarea continuității acestuia. În 9 noiembrie 2015, sub înaltul patronaj al Președintelui României, a avut loc ceremonia de decorare cu Medalia Meritul Cultural clasa a III-a a personalităților declarate Tezaure Umane Vii în perioada 2010 – 2015, iar una dintre personalitățile decorate a fost taragotistul hunedorean Pera Bulz, declarat Tezaur Uman Viu în 2012. Titlul de Tezaur Uman Viu le-a mai fost atribuit,m în ultimii ani, profesorului Mircea Lac și promotoarei de tradiții și folclor Cosaba Vinca.