Un omagiu din inimă – despre munca noastră, despre rostul nostru

Pentru mine, 1 Mai nu e doar o zi liberă sau o sărbătoare trecută pe calendar. Este un moment în care aleg să mă opresc și să privesc cu respect spre toți cei care muncesc zi de zi.

Deși nu trăiesc într-o zonă minieră, am avut contact direct cu lumea aceasta – prin unchiul meu, care a fost artificier în subteran. Prin poveștile lui am înțeles, chiar și de la distanță, câtă tărie, curaj și jertfă înseamnă să cobori în adâncuri. Mi-a vorbit despre oameni simpli și demni, care nu se plângeau, ci mergeau înainte cu răbdare și cu credință.

Am în fața ochilor imaginea mâinilor bătătorite ale muncitorului care ridică ziduri, apără vieți, sudează fiare grele sau scoate cărbunele din întuneric. Mâini care tac, dar spun totul. Pentru mine, acele mâini sunt simbolul unei demnități care nu țipă, dar care rămâne.

Munca, pentru mine, nu e doar o necesitate. Este o formă de rugăciune. E felul meu de a sluji familia, comunitatea și pe Dumnezeu. Am învățat că fiecare trudă sinceră e o rugăciune nerostită, o ofrandă adusă Celui care ne-a dat darul lucrului bine făcut.

Îmi revin adesea în minte cuvintele Sfântului Pavel: „Orice aţi face, lucraţi din toată inima, ca pentru Domnul şi nu ca pentru oameni.” (Coloseni 3:23) Acest verset m-a ajutat de multe ori să văd un sens mai adânc în ceea ce fac, oricât de mărunt sau obositor ar părea.

Astăzi, în mod special, mă gândesc la minerii din acea zonă – la cei care, în liniștea adâncurilor, țin pe umeri o responsabilitate uriașă. Lor le adresez o plecăciune sinceră. Nu este o muncă obișnuită. Este o lucrare de adâncime, nu doar în pământ, ci și în suflet.

„Cine muncește cu mâinile lui, cu mintea lui și cu inima lui aduce slavă lui Dumnezeu.” (Sf. Ioan Gură de Aur)

Așadar, de 1 Mai, să ne cinstim munca și să ne cinstim unii pe alții. Să ne uităm în jur și să spunem: Mulțumesc! Celui care muncește în soare sau în întuneric – fie ca Domnul să-i răsplătească pe toți!

Pentru mine, ziua aceasta este o sărbătoare a curajului, a devotamentului și a solidarității. Mă înclin în fața celor care nu renunță, care merg înainte chiar și când le este greu. Și-mi promit mie însumi să nu uit: munca mea are sens. Are valoare. Și are, mai ales, binecuvântare.

La mulți ani tuturor celor care muncesc, nu doar pentru ei, ci și pentru ceilalți!