Pasul iertării 

Se spune că e ușor să postești de mâncare, dar greu să postești de mânie. Postul ne privește în ochi și ne întreabă: cu cine trăiești în ceartă? Pe cine porți în suflet ca pe o rană?

Cuvintele Domnului sunt limpezi:

„Că de veţi ierta oamenilor greşealele lor, ierta-va şi vouă Tatăl vostru Cel ceresc.” (Matei 6, 14)

Nu primim iertarea din cer dacă nu o dăruim pe pământ. Nu poți intra cu pași liniștiți în Betleem purtând în spate saci grei de supărări.

Poate e timpul unui telefon pe care îl tot amâni.

Poate e timpul să spui simplu: „Iartă-mă.”

Poate e timpul să dezlegi din inimă pe cineva care nici nu mai știe că e legat acolo.

Iertarea nu scuză răul, însă rupe lanțul lui.

Iertarea nu schimbă trecutul, dar schimbă tot viitorul.

Iertarea este primul dar pe care îl punem în ieslea sufletului ca să-L întâmpinăm pe Pruncul Hristos