Învățături despre greșeli, iertare și iubire 

Dacă ar fi să enumăr toate greșelile mele și să mi le amintesc pe fiecare, poate nu aș mai avea puterea să mă ridic. Greșeală după greșeală, dezamăgire după dezamăgire… și totuși, iată-mă aici, în fața Ta, Doamne, cu inima deschisă și cu dorința sinceră de schimbare.

Mă doare neîncrederea mea, mă doare iresponsabilitatea și puțina credință. Câte promisiuni mi-ai făcut Tu și câte am făcut eu! De câte ori am încercat să fac lucrurile în felul meu, crezând că e de ajuns… și totuși nu era așa. Vin înaintea Ta, dezamăgit și aproape la pământ, dar simt totodată nădejdea care pâlpâie. Ce bine e lângă Tine… lângă Crucea Ta, unde iubirea Ta a fost sublimă, unde ai purtat suferința mea, durerile mele, greșelile mele. Ajută-mă, Doamne, să încerc să fiu iubire, așa cum ai fost Tu.

Viața noastră este plină de intersecții cu viețile altora. Faptele noastre se amestecă cu ale celorlalți și nu știm niciodată ce proporții iau ele în viața lor. Răul pe care l-am făcut sau cuvintele necugetate rămân în sufletele altora. Cât de puțin se cunosc oamenii între ei și cât de mult se ascund în fața propriei vieți! Ne judecăm, ne minimalizăm trecutul și totuși cerem altora să fie neschimbați, ca niște stânci.

Dacă cineva are încredere în tine, ești chemat să nu o trădezi. Dacă nu știm să dăruim ceea ce avem, să trăim prezentul și să lăsăm trecutul și viitorul în mâna lui Dumnezeu, purtăm cel mai mare defect: egoismul care ne separă de ceilalți. Iubirea adevărată este grea, pentru că presupune să trecem dincolo de noi înșine. Ea cere răbdare, jertfă și smerenie.

Se spune că un mare rabin privea cum nepotul său se juca de-a v-ați ascunselea. La un moment dat, bătrânul a început să plângă. „De ce plângi, bunicule?” îl întreabă nepotul. „Am înțeles că și Dumnezeu vrea să Se joace de-a v-ați ascunselea cu noi, dar nimeni nu mai vrea să-L caute.”

Cititorule, să intrăm în acest joc al iubirii și al iertării. Să învățăm să iertăm, să iubim și să ne dăruim, pentru că știm că nu e ușor să iubim, Doamne. Dar Tu ești izvorul iubirii care ne poate transforma și ne poate învăța să trăim cu adevărat în comuniune, cu Tine și între noi.