Conservarea patrimoniului și investițiile sociale și culturale în oamenii Văii Jiului fac parte din rețeta unui viitor sigur al regiunii



Cea de-a doua zi a dialogurilor propuse de Asociația pentru Dezvoltare Teritorială Integrată (ADTI) Valea Jiului, în cadrul proiectului „Invest in Jiu Valley”, desfășurată sâmbătă, 26 septembrie 2026 la Mina Petrila și-a propus să aducă în atenție, pe de o parte, valoarea patrimoniului industrial în programul de reconfigurare economică a regiunii, iar pe de altă parte, valoarea resursei umane a Văii Jiului. În egală măsură, pentru că așa cum spune Alexandru Kelemen, directorul executiv al ADTI-VJ, economia socială, protecția și integrarea personelor vulnerabile, dar și programele pentru tineret și programele de susținere a culturii și educației, trebuie tratate cu aceeași atenție cu care sunt privite programele de investiții în business sau infrastructură.

Dezbaterile din cele două secțiuni tematice i-au avut ca invitați pe: Irina Iamandescu (de la Institutul Național al Patrimoniului), Mircea Dorobanțu (de la Mizeul CFR), Ilinca Păun Constantinescu (arhitect, fondator al Ideogram), Daniel Brici (artist independent), respectiv pe: Mircea Drăgan (rectorul Universității Politehnice Timișoara), Alexandra Petcu (de la Universitatea de Vest din Timișoara), Diana Certan (Organizația Umanitară Concordia), Dionisie Ardelean (de la Asociația NAVIS „Sfântul Gherasim”), Manuela Iftimioaei (de la Fundația Alături de voi), cărora li s-au alăturat artistul Ion Barbu și

Fiecare din cele două panel-uri de dezbatere propuse în cadrul acestei conferințe a adus în atenție elemente de interes și a propus soluții teoretice și practice legate de problematica abordată. Fiecare prezentare a vorbitorilor invitați constituie teme pe care merită să le abordăm distinct. Spațiul alocat unui articol de presă nu permite însă acest lucru, astfel încât ne vom rezuma aici în a vă aduce în atenție doar concluziile pe care echipa de proiect le-a selectat din expunerile prezentate la acest eveniment.

Patrimoniul Văii Jiului nu e doar despre trecut. Este o resursă cu mai multe valențe:

  • Valoare arhitecturală. Clădirile industriale sunt ample, rezistente, luminoase și flexibile. Pot găzdui aproape orice funcție nouă. „Clădirea cea mai sustenabilă este cea care există deja”, a spus Irina Iamandescu (INP). Soluția nu este demolarea, ci refolosirea.
  • Valoare economică. Integrat în strategia de dezvoltare locală, patrimoniul poate genera plus-valoare și profit. Un studiu în curs cartografiază resursele care pot reintra în circuitul economic al regiunii.
  • Valoare turistică. Mircea Dorobanțu (Muzeul CFR) a propus ca Depoul CFR Petroșani, cu o hală veche de peste un secol, să devină centru teritorial al muzeului. Ar putea fi completat de un tren turistic pe linia îngustă, între Lupeni și Petrila.
  • Cheia este etapizarea: proiecte-cheie care duc la o dezvoltare organică.

Dincolo de clădiri, patrimoniul Văii Jiului înseamnă oameni, memorie și comunitate:

  • Valoare comunitară. Arhitecta Ilinca Păun-Constantinescu arată că povestea Minei Petrila s-a construit prin oamenii care au împins lucrurile înainte. Modelul trebuie replicat pentru viitoarele ansambluri: întâi cercetare, cu implicarea comunității, apoi testarea unor activități noi, cu programe curatoriate atent.
  • Valoare culturală. Vizitatorii vin pentru contrastul autentic dintre demersul artistic al lui Ion Barbu și situl industrial.
  • Valoare memorială. Artistul Daniel Brici spune că patrimoniul minier înseamnă și oamenii care au construit acea lume. „Un portret poate fi un document al unei comunități.” Expoziția lui de pictură poate fi vizitată azi, în clădirea Dispensarului și în Sala Ladislau Schimdt.
  • Iar comunitatea din Valea Jiului începe să își privească patrimoniul altfel: ca pe o resursă, nu ca pe o povară.

Educația poate fi un motor de dezvoltare a regiunii, cu impact major în atragerea rândul tinerilor:

  • Florin Drăgan (rector Universitatea Politehnica Timișoara): în județul Hunedoara, numărul tinerilor care ajung la universitate va scădea la jumătate. Universitățile trebuie să atragă tinerii și să reducă abandonul școlar. Valea Jiului poate deveni o nișă pentru robotică și cercetare.
  • Robotics Valley (UPT): un proiect pe 3 ani care apropie copiii de tehnologie. Prevede: 7 echipe noi de robotică, cu mentori și echipamente; workshopuri în 8 domenii, de la print 3D și programare cu AI la drone și roboți umanoizi; concursuri, hackathoane, tabere de vară și burse de excelență.
  • Alexandra Petcu (UVT – ICAM): Centrul pentru cercetarea și promovarea biodiversității din Lupeni reunește educația, cercetarea și comunitatea în jurul relației dintre om și natură. Proiectul se construiește prin co-creare, după modelul laboratoarelor vii (living labs), plecând de la nevoile oamenilor, nu de la finanțare.

În Valea Jiului trăiesc peste 16.000 de copii și tineri sub 19 ani aflați în situații vulnerabile.

  • Diana Certan (Organizația Umanitară CONCORDIA): „Un copil nu ar trebui să își piardă familia sau să abandoneze școala pentru că este sărac.” Soluția este o rețea de 3 centre de zi, construite în jurul copilului, familiei, școlii și comunității. Ele se fac în parteneriat cu autoritățile locale și ONG-urile din zonă. Astfel, Valea Jiului poate deveni prima regiune din România cu servicii socio-educaționale integrate, un model de bune practici pentru întreaga țară.
  • Manuela Iftimoaiei (Fundația „Alături de voi”): „Dacă voi închideți minele de cărbune, noi vrem să deschidem minele de aur: oamenii.” Antreprenoriatul social poate aduce în câmpul muncii tinerii care nu învață și nu lucrează (NEETs). Acceleratorul de întreprinderi sociale din Valea Jiului va crea 14 întreprinderi sociale. Un hub comunitar va oferi, într-un singur loc, acces la oportunități economice.
  • Dionisie-Daniel Ardelean (Asociația NAVIS „Sfântul Gherasim”): complexul de servicii sociale va sprijini persoanele fără adăpost, victimele violenței domestice și persoanele cu adicții. Serviciile vor acoperi prevenția, tratamentul și reinserția, cu sprijin și pentru familiile lor.

Evenimentul  a avut și o dimensiune culturală, care a adus în atenție o nouă instalație a artistului petrilean Ion Barbu, o expoziție a artistului timișoarean Daniel Brici, dar și un concert de vioară al maestrului Alexandru Tomescu, asupra contribuției cărora vom reveni într-un articol viitor.

„Invest in Jiu Valley” a fost organizat de ADTI Valea Jiului în cadrul proiectului „Operaționalizarea structurii de guvernanță ADTIVJ în contextul tranziției juste”, cod SMIS 328213, cofinanțat de Uniunea Europeană.