Deschide-ți inima spre iertare

În fiecare zi purtăm cu noi o povară nevăzută – greșelile pe care le-am făcut, cuvintele pe care le-am spus la mânie, gândurile rătăcite sau faptele pe care le regretăm. Această povară ne apasă sufletul și ne închide inima, făcându-ne uneori să uităm cât de aproape este Dumnezeu de cei ce se pocăiesc cu inimă zdrobită.

Astăzi, te invit să faci un pas simplu, dar atât de important: să te ierți. Să-ți spui cu blândețe că ești om, că greșești, dar că poți începe din nou. Dumnezeu nu așteaptă desăvârșirea, ci sinceritatea.

„Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi.”

(Psalmul 50, versetul 18)

Iertarea este poarta prin care intră pacea. Când ne iertăm pe noi înșine, ne eliberăm de trecut și lăsăm Duhul Sfânt să ne călăuzească spre vindecare. Și în aceeași măsură, trebuie să-i iertăm și pe ceilalți.

„Fiţi buni între voi şi milostivi, iertând unul altuia, precum şi Dumnezeu v-a iertat vouă, în Hristos.” (Efeseni 4,32)

Privește în tine cu iubire, nu cu judecată. Spune-ți: „Astăzi, mă iert și mă întorc la Dumnezeu.” Spune-I Domnului tot ce te apasă, cu sinceritate. Nu te teme: El cunoaște deja, dar așteaptă să I le încredințezi tu cu inima deschisă.

„Veniţi la Mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi şi Eu vă voi odihni pe voi.”(Matei 11,28)

Și dacă simți că nu ai cuvinte, doar stai în liniște în fața Lui. Uneori, tăcerea inimii spune mai mult decât mii de rugăciuni rostite din obișnuință.

„Fiindcă, dacă ne osândeşte inima noastră, Dumnezeu este mai mare decât inima noastră şi ştie toate.” (1 Ioan 3,20)

Fii blând cu tine astăzi. Iartă-te. Și iartă. Deschide ușa inimii tale și lasă-L pe Dumnezeu să intre. El nu vine ca să te mustre, ci ca să te ridice și să te vindece.