Muzeul Național de Istorie a României a fost vineri, 12 iunie 2026, gazda unei expoziții speciale, în care au fost expuse, în premieră, trei brățări preistorice din aur a căror poveste este cel puțin la fel de spectaculoasă precum a altor artefacte dacice (brățările din Munții Orărștiei sau coiful de la Coțofenești).

Artefactele, care au făcut obiectul unui caz judiciar instrumentat de procurorul Ioan Șandru, au părăsit ilegal teritoriul României în cursul anului 2019, iar în cursul lunii februarie 2024 acestea au fost repatriate, sechestrate și predate în custodie MNIR. Ulterior, în cursul lunii iunie 2025 s-a dispus de către instanță, confiscare specială în folosul statului a acestora.

Originar din Valea Jiului, de la Uricani, procurorul Ioan Șandru din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a instrumentat, recuperat și readus în România aceste bunuri arheologice excepționale, împreună cu ofițeri de poliție din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române- Direcția de Investigații Criminale, investigație care durat peste 5 ani.

Acesta a evicdențiat faptul că acest caz prin care s-a reușit recuperarea celor trei artefacte excepționale aparținând patrimoniului cultural al României a început în vara anului 2020, atunci când un cercetător din cadrul CNRS – Centre national de la recherche scientifique (Franța) și un profesor universitar din cadrul Universității Libere din Bruxelles (Belgia) au sesizat Poliția Belgiană cu privire la două dintre obiectele scoase la licitație de HVMC – Hôtel des Ventes de Monte-Carlo. „De la bun început proveniența acestora era suspectă, ținând cont de informațiile prezentate în catalogul casei de licitație. Ulterior, a început cooperarea dintre autoritățile române și cele belgiene cu instituțiile cu rol în aplicarea legislației pentru protejarea patrimoniului cultural național și internațional”, a spus Ioan Șandru la evenimentul prilejuit de prezentarea în premieră a celor trei brățări recuperate.

Obiectele au fost clasate (categoria Tezaur) în prima parte a anului 2025 și în prezent fac parte din colecțiile Muzeului Național de Istorie a României, fiind prezentate publicului în premieră cu prilejul Zilelor Europene ale Arheologiei, ediția 2026.

Având o greutate însemnată (fiecare peste 200 grame de aur, în greutate totală de 683 grame) caracterizate prin detalii stilistice aparte, cele trei brățări masive sunt așa-numite bunuri de prestigiu (însemne de prestigiu / statut social însemnat), ce au făcut – cel mai probabil – parte dintr-o depunere preistorică votivă (rituală).

Numărul unor asemenea artefacte cunoscute pe întreg continentul european este foarte redus, mai exact sub 30 de exemplare cu caracteristici relativ similare.

Acestea se datează la finalul epocii bronzului și începutul primei epoci a fierului, undeva în jurul anului 1150 a. Chr. Literatura de specialitate documentează în chip variat faptul că în perioada bronzului mijlociu / târziu a existat un schimb de materii prime (în special aur) și bunuri de prestigiu (arme, bijuterii) între Europa Centrală și cea de Nord (dar nu numai), însă regiunea de proveniență a celor trei piese de podoabă din această expoziție este în mod cert definită de arealul vestic al arcului carpatic, mai exact zona de NV României – regiunile Crișana, Maramureș și Transilvania.

Aceste artefacte sunt o dovadă a extraordinarei măiestrii a aurarilor preistorici și reprezintă o descoperire excepțională pentru perioada târzie a epocii bronzului pentru terioriul actual al țării noastre.

Micro-expoziția va fi disponibilă până la data de 12 iulie 2026 și va putea fi vizitată de miercuri până duminică, în intervalul orar 10.00 – 18.00, după care vor fi expuse în sala Tezaur a Muzeului Național de Istorie a României.