În jurnalul trecut am deschis cadoul recunoștinței și am trimis lumină către oamenii care m-au ajutat în tăcere. Astăzi privesc spre interior, în acele unghere ale sufletului unde păstrez conversații imaginare, replici nerostite și adevăruri pe care le-am ascuns de teama de a nu fi prea vulnerabilă.
De câte ori nu ai abandonat o discuție, purtând în minte continuarea ei? Un „te iubesc” care a rămas blocat în gât. Un „îmi pare rău” rostit doar în gând, după o ceartă. Un „am nevoie de ajutor” pe care mândria sau frica l-au transformat în tăcere.
Fiecare dintre noi poartă, în suflet, un muzeu al cuvintelor nerostite. Le păstrăm acolo crezând că ne protejează, dar, în realitate, ele devin tot mai grele. Un cuvânt nerostit la timp nu dispare; el se transformă în regret, în întrebări de felul „ce-ar fi fost dacă?” sau în ziduri invizibile între noi și ceilalți.
Tăcerea poate fi de aur, dar uneori este doar rugină care roade legăturile dintre oameni.
A da glas adevărului din suflet este un act de curaj.
* Eliberează spațiu mental – când spui ceea ce simți, mintea nu mai rulează la nesfârșit aceleași scenarii.
*Creează autenticitate – relațiile adevărate se construiesc pe ceea ce este real, nu pe ceea ce este lăsat în suspans.
*Scurtează distanțele – o vulnerabilitate asumată îi dă și celuilalt permisiunea de a lăsa garda jos.
Nu lăsa teama de reacția celuilalt să îți îngroape cuvintele. Important nu este întotdeauna cum va fi primit mesajul, ci faptul că ai avut curajul să îl scoți la lumină și să fii sincer cu tine însuți.
Astăzi, scrie pe o foaie de hârtie acele cuvinte pe care nu ai apucat sau nu ai avut curajul să le spui cuiva. Poate fi o scrisoare către o persoană din trecut sau din prezent. Citește-o cu voce tare, pentru tine. Apoi, hotărăște dacă acele cuvinte trebuie să ajungă la destinatar sau dacă simplul fapt că le-ai așternut pe hârtie a fost eliberarea de care aveai nevoie.
În această formă, începutul leagă firesc tema de jurnalul anterior și întărește impresia că cititorul parcurge un drum de reflecție, pas cu pas.
