7 august 2026 marchează împlinirea a 85 de ani de la moartea lui Rabindranath Tagore (1861 – 07.08. 1941), una dintre cele mai importante personalități ale culturii indiene și ale literaturii universale.
Cu acest prilej, Biblioteca Municipală „Valeriu Butulescu” Petroșani îi dedică o expoziție de carte, readucând în atenția publicului opera și personalitatea complexă a celui care a fost, deopotrivă, poet, prozator, dramaturg, eseist, filosof, compozitor, pictor și reformator al educației.
Născut la Calcutta, în 1861, Rabindranath Tagore a început să scrie poezie încă din copilărie. Educația sa, desfășurată atât în India, cât și pentru o perioadă în Anglia, i-a oferit acces la două mari spații culturale (cel indian și cel occidental), între care avea să construiască, de-a lungul întregii sale vieți, punți de dialog.
Primul laureat asiatic al Premiului Nobel pentru Literatură
Momentul care i-a consacrat definitiv numele în cultura universală a fost anul 1913, când Rabindranath Tagore a primit Premiul Nobel pentru Literatură, pentru forța și sensibilitatea creației sale poetice. A fost primul laureat asiatic al Premiului Nobel pentru Literatură.
Academia Suedeză a remarcat în mod special frumusețea, sensibilitatea și originalitatea versurilor sale, prin care gândirea poetică a lui Tagore a ajuns să fie cunoscută în lumea occidentală.
Opera care a avut un rol esențial în consacrarea sa internațională a fost „Gitanjali” („Jertfe de cântece”/ „Ofrande de cântece”), colecție poetică publicată în bengali în 1910 și transpusă ulterior de autor în limba engleză. Versiunea engleză, apărută în 1912, a atras atenția unor importanți scriitori occidentali, între care William Butler Yeats.
Universul lui Tagore este mult mai vast decât „Gitanjali”. A scris: poezie, romane, nuvele, piese de teatru, eseuri și lucrări de filosofie și sociologie. Printre operele sale cunoscute se numără: „Gora”, „Casa și lumea”, „Poșta”, „Regele camerei întunecate”, „Grădinarul”, „Păsări rătăcitoare” și numeroase alte volume.
Scriitor, filosof și vizionar al educației
Pentru Tagore, literatura nu a fost separată de filosofie, educație și preocuparea pentru condiția umană. Gândirea sa, puternic influențată de tradiția spirituală indiană, dar deschisă dialogului cu Occidentul, a pus în centrul reflecției omul, libertatea, natura, frumusețea, spiritualitatea și armonia dintre diferitele culturi.
În 1901, la Santiniketan, Tagore a întemeiat o școală experimentală, bazată pe o concepție neobișnuit de modernă pentru epoca sa: educația trebuia să apropie copilul de natură, artă, cultură și cunoaștere, nu să îl izoleze într-un sistem rigid de învățare. Lecțiile se desfășurau în aer liber, sub copaci, iar muzica, pictura și teatrul făceau parte din procesul educativ.
Din această experiență s-a dezvoltat ulterior Visva-Bharati, instituție fondată în 1921, pe care Tagore a conceput-o ca pe un spațiu al întâlnirii dintre culturile Orientului și Occidentului.
Un artist care a depășit granițele literaturii
Personalitatea lui Rabindranath Tagore nu poate fi încadrată într-un singur domeniu. A compus numeroase cântece, a scris muzica pentru propriile creații și a avut o contribuție majoră la cultura muzicală bengaleză. A fost, de asemenea, pictor și artist vizual, dedicându-se mai intens desenului și picturii în ultima parte a vieții.
Moștenirea sa culturală este cu atât mai impresionantă cu cât Tagore este autorul versurilor care stau la baza imnului național al Indiei, „Jana Gana Mana”, iar cântecul său „Amar Sonar Bangla” a devenit imnul național al Bangladeshului.
În 1915, Tagore a primit titlul de cavaler din partea autorităților britanice, dar, în 1919, după masacrul de la Jallianwala Bagh, a renunțat la această distincție în semn de protest față de politica britanică din India.
O operă care continuă să vorbească lumii
Rabindranath Tagore s-a stins din viață la Calcutta, la 7 august 1941, la vârsta de 80 de ani, lăsând în urmă o operă de o extraordinară diversitate și profunzime.
La 85 de ani de la dispariția sa, scrierile lui continuă să ne vorbească despre lucruri care nu și-au pierdut actualitatea: nevoia de libertate, frumusețea naturii, respectul pentru diversitatea culturală, puterea educației, căutarea sensului și apropierea dintre oameni.
Prin expoziția realizată în aceste zile, Biblioteca Municipală „Valeriu Butulescu” Petroșani invită cititorii să redescopere universul unuia dintre cei mai importanți creatori ai culturii indiene și să privească literatura ca pe un spațiu al întâlnirii dintre culturi, idei și oameni.
