Micuțiu Sorin

Ziua a 40-a: încă mai este timp 9 februarie este a 40-a zi a calendarului gregorian. Mai sunt 325 de zile până la sfârșitul anului (326 de zile în anii bisecți). Astăzi este ziua a 40-a a anului. Nu sunt la început, dar nici la capăt. Îmi dau seama că…

Întoarcerea acasă De câte ori mă gândesc la Fiul rătăcitor, mă văd pe mine în ochii lui. În momentele când am plecat „departe”, vrând să-mi iau lumea în cap, lăsând în urmă bunul simț, reperele și poate chiar bunătatea inimii mele. Cheltuiesc timpul și energia în iluzii, în dorința de…

Oprirea care aduce pace  Uneori simt că lumea mă stoarce de putere. Problemele ei, graba ei, zgomotul permanent – totul mă consumă. Uit că nu trăiesc o mie de ani, uit că viața nu este doar despre a face, a rezolva, a supraviețui. Atunci îmi amintesc cuvintele Sfântului Paisie Aghioritul:…

Mulțumirea care vindecă De multe ori aud în jurul meu oameni spunând: „Nimeni nu mă vrea, nu sunt bun de nimic. Oamenii nu mă înțeleg, nimeni nu mă iubește.” Cuvintele acestea nu vin doar din tristețe. Vin din egoism. Din neputința noastră de a vedea dincolo de noi și de…

Cu vremea rea din inimă M-am obișnuit cu frigul. Cu ploaia. Cu lipsurile. Cu neajunsurile care vin din afară. Trupul se adaptează, până la urmă. Își găsește un ritm, o apărare, o formă de rezistență. Dar apoi citesc aceste cuvinte și simt că m-au prins în mijlocul lor: „M-am obișnuit…

Când puterile sunt pe sfârșite Sunt momente în care simt că puterile mele nu se termină brusc, ci se scurg încet. Nu cade totul deodată, ci apar mai întâi semne mici: o oboseală care nu trece, o neliniște fără nume, o iritare care se repetă. De cele mai multe ori…

Așteptarea care m-a învățat să cred Când citesc despre Sfântul și Dreptul Simeon, nu mă impresionează mai întâi bătrânețea lui, ci îndoiala lui. Un om al Scripturii, chemat să traducă prorocia lui Isaia, ajunge într-un punct în care mintea nu mai poate cuprinde ce i se cere să creadă: „Pentru…

L-am întâmpinat sau doar L-am privit? Întâmpinarea Domnului nu este, pentru mine, doar o sărbătoare din calendar. Este o întrebare. Una incomodă. Pentru că Îl pot întâmpina pe Hristos cu lumânări aprinse în mâini, dar cu inima neatentă, grăbită, obosită de propriile gânduri. Astăzi, privind la dreptul Simeon, simt că…

Între mine și Dumnezeu În fiecare an, când începe Triodul* și aud din nou Evanghelia cu vameșul și fariseul, am impresia că știu deja totul. Știu „cine e bunul” și „cine e răul”. Știu unde ar trebui să mă așez în poveste. Desigur, de partea vameșului. Cine ar vrea să…

Când vindecarea începe cu credința Uneori mă gândesc la suferință și la boală ca la un zid pe care nu-l pot dărâma. Și totuși, în mijlocul acestei poveri, îmi amintesc de Sfinții Doctori fără de arginți, Chir și Ioan, sărbătoriți astăzi în calendarul ortodox. Ei nu doar că vindecau trupurile…

Când tac, îi aud pe cei care au știut să vorbească Sunt zile în care simt că adevărul se pierde în zgomot. Că fiecare vorbește, explică, se apără, dar puțini mai ascultă. Atunci îmi aduc aminte de Sfinții Trei Ierarhi, ca de niște oameni care au știut, fiecare în felul…

Dumnezeu vorbește încet „Dacă vrei să-l auzi pe Dumnezeu, fii foarte atent, pentru că lui Dumnezeu îi place să vorbească foarte încet.” Când am citit aceste cuvinte ale lui Monsenior Vladimir Ghika, am simțit că nu sunt doar o afirmație frumoasă, ci o explicație pentru multe din tăcerile mele. De…