Umbra visurilor tale / O poezie de Dorel Neamțu

Home Cultură Umbra visurilor tale / O poezie de Dorel Neamțu
Umbra visurilor tale / O poezie de Dorel Neamțu

Umbra visurilor tale

Cu parfum de dor în păr

Se-așterne-n a mea cale

Cu flori albe, flori de măr

Și-n poiana cu petale

Roșii, albe, albăstrele

Numai TU pășeai agale

Însoțind un porumbel

Printre plopii ce se-apleacă

Lăcrimând in frunze verzi

Lași iubirea TA să treacă

Până când ai să mă pierzi

 

Liniștea dintr-o pădure

E cântată de un cuc

Ne așteaptă fragi și mure

Fără tine nu mă duc

Să te-mbraci în sărbătoare

Să aprinzi pe cer o stea

Ne-or zâmbi și Sfântul Soare

Și doi fluturi albi de nea

Peste-a râului chemare

Printre valuri tot mai mari

Îți voi da o sărutare

Ca și Luna la stejari

 

Și în larga desfătare

Parcă-am fi într-un pustiu

Nu-i apus și nu e zare

Doar un cântec auriu

De ne-om pierde-n miezul nopții

Tot fugind de sărutări

Ne vor ajuta și morții

Să visăm la-mbrătișări

Tu ești vis și depărtare

O icoană într-un gând

Veșnica mea sărutare

De la cer pân-la pământ

 

Și am să te port de mână

In oglinda din izvor

Ochii TĂI ca să-mi rămână

Doi luceferi și un dor