Jurnal de idei cu Carmen Pinte: Tema nr. 44 – De la Lăsata Secului la lumina Crăciunului



Mijlocul lui noiembrie aduce cu el o schimbare tăcută. Diminețile sunt tot mai reci, iarna se apropie, iar în suflete începe să se simtă așteptarea Crăciunului. Postul Nașterii Domnului ne cheamă la un răgaz de liniște și de pregătire, iar Lăsata Secului păstrează, în amintirea multora, chipul unei seri petrecute în familie, în jurul mesei, cu bucuria de a fi împreună.
Postul nu înseamnă doar o schimbare în farfurie. Este și un timp în care putem să ne apropiem mai mult unii de alții, să ne ascultăm cu răbdare, să lăsăm în urmă supărările și să ne deschidem inima către iertare. Serile lungi ne pot aduna lângă cei dragi, iar gândul la colinde și la sărbătoare începe să ne lumineze casa.
În iureșul zilelor și printre primele luminițe de sărbătoare, uneori ne grăbim să ajungem la Crăciun fără să ne bucurăm de drumul până la el. Dar poate tocmai aceste săptămâni ne ajută să pregătim sărbătoarea în suflet, nu doar în case.
La început de post, să încetinim puțin pasul. Să păstrăm căldura unei mese în familie și să adăugăm, zi după zi, câte un gest bun, o vorbă blândă sau un strop de răbdare. Iar când vor răsuna colindele, lumina Crăciunului să ne găsească mai împăcați, cu inimile deschise și cu bucuria de a dărui.