La 20 iunie 2026 se împlinesc 135 de ani de la moartea lui Mihail Kogălniceanu (1817–1891), una dintre cele mai complexe și influente personalități ale istoriei românești. Om politic, avocat, istoric, publicist, scriitor și diplomat, Kogălniceanu a fost unul dintre arhitecții României moderne, un vizionar care și-a dedicat întreaga viață idealului național și progresului societății românești.
Biblioteca Municipală „Valeriu Butulescu” Petroșani marchează acest moment aniversar printr-o expoziție de carte dedicată marelui cărturar, oferind cititorilor prilejul de a redescoperi opera și activitatea celui care a lăsat o amprentă profundă asupra culturii și statului român.
Născut la Iași, la 6 septembrie 1817, Mihail Kogălniceanu și-a desăvârșit studiile în Franța și Germania, formându-se intelectual într-un climat european dominat de ideile liberale și democratice.
Încă din tinerețe s-a remarcat prin pasiunea pentru istorie și cultură, devenind unul dintre cei mai importanți promotori ai conștiinței naționale românești. A fondat și coordonat publicații de referință, precum ,,Dacia literară” și ,,Arhiva românească”, contribuind decisiv la dezvoltarea literaturii și istoriografiei naționale.
Mihail Kogălniceanu a fost unul dintre liderii Revoluției de la 1848 din Moldova și un susținător neobosit al Unirii Principatelor Române. Celebra sa convingere că unirea reprezintă „cheia boltei” edificiului național avea să se materializeze prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza în 1859, eveniment fundamental în procesul de formare a statului român modern.
În calitate de prim-ministru al României, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, Kogălniceanu a avut un rol esențial în realizarea unor reforme care au schimbat profund societatea românească. Secularizarea averilor mănăstirești, reforma agrară și modernizarea instituțiilor statului sunt doar câteva dintre măsurile care au contribuit la transformarea României într-un stat european modern.
De asemenea, el s-a remarcat prin susținerea emancipării rromilor și a drepturilor categoriilor sociale defavorizate.
Activitatea sa politică a continuat și în perioada domniei regelui Carol I. Ca ministru de Externe, Mihail Kogălniceanu a avut o contribuție majoră la afirmarea independenței României pe plan internațional. Numele său rămâne legat de proclamarea independenței de stat a României în anul 1877 și de reprezentarea intereselor țării la Congresul de la Berlin din 1878, unde independența României a fost recunoscută pe plan european.
Pe lângă activitatea politică, Mihail Kogălniceanu a fost unul dintre întemeietorii istoriografiei moderne românești. Cercetările sale, publicarea cronicilor și documentelor istorice, precum și cursurile ținute la Academia Mihăileană au contribuit la formarea unei perspective moderne asupra trecutului național.
În semn de recunoaștere a meritelor sale, a devenit membru titular al Academiei Române și a ocupat funcția de președinte al prestigiosului for cultural între anii 1887 și 1890.
Mihail Kogălniceanu s-a stins din viață la Paris, la 20 iunie 1891, lăsând în urmă o operă impresionantă și un model de angajament civic și patriotic.
La 135 de ani de la dispariția sa, personalitatea sa continuă să inspire prin viziune, cultură și devotament față de interesul național.
Prin expoziția organizată în aceste zile, Biblioteca Municipală „Valeriu Butulescu” Petroșani aduce un omagiu celui care a înțeles că viitorul unei națiuni se clădește prin educație, cultură și responsabilitate publică.
Cărțile expuse invită cititorii să descopere sau să redescopere viața și opera unei personalități fără de care istoria modernă a României ar fi arătat cu totul altfel.
„Eu privesc ca patria mea toată acea întindere de loc unde se vorbește românește”. (Mihail Kogălniceanu)
