Motto: „În noaptea de Sânziene, cerurile se deschid, iar timpul se oprește în loc.”
Tradiție populară
Există o noapte în an când până și cel mai sceptic dintre noi simte o ezitare a timpului. Noaptea de Sânziene este o invitație la întoarcerea spre magie, o stare de spirit și o formă de rezistență lirică în fața banalului cotidian care ne înghite, adesea, zi după zi.
Sânzienele nu sunt doar o filă îngălbenită de folclor sau un pretext pentru rochii albe de in. Ele reprezintă rădăcina legăturii noastre cu ritmurile pământului, clipa în care logica rece a lumii face un pas înapoi pentru a lăsa miracolul să respire.
Privind florile galbene care inundă marginile drumurilor, fiecare dintre noi poate descoperi o poveste despre sacru și frumusețe. În ritualul vechi al coronițelor aruncate pe acoperișuri se ascunde, în esență, dorința noastră eternă de a atinge absolutul, de a ne descifra destinul și de a lăsa o urmă pe acoperișul lumii.
În această ediție specială vă invit la un exercițiu de sensibilitate: redescoperiți capacitatea de a vă lăsa uimiți. Amintiți-vă de timpul suspendat despre care scria Mircea Eliade, ascultați limba secretă a naturii și lăsați-vă purtați de parfumul sălbatic al verii aflate la apogeu.
Cel mai frumos dar pe care ni-l putem oferi în această noapte este să închidem ecranele luminoase, să privim cerul deschis și să acceptăm că viața este infinit mai bogată decât tot ceea ce putem măsura.
O noapte magică tuturor celor care încă mai știu să creadă în povești!
