Nu te-așteptam, Noiembrie zăludă…
Și tu atât de repede-ai venit,
Cu pleata-n vânt, cu mantia ta udă,
Nu te-așteptam… și totuși ai sosit.
Clipești încet… ai genele brumate,
Și-a ta privire-n oase mi-a pătruns,
Mi-am pus un șal, să-mi țină cald la spate,
În timp ce cu pomadă mi l-am uns.
Nu te-așteptam… dar mă supun privirii
Din ochii tăi cu iriși fumurii
Și cine-s eu să dau poruncă firii
Și să te-nvăț pe tine când să vii?
